Festival cu şi despre refugiaţi şi migranţi, la Timişoara. Iniţiativă unică în Europa de Est. Cum devine mâncarea un liant între comunităţi FOTO
0
Timişoara – oraş cu un renumit background multietnic, propune pentru a cincea oară un festiva unic în România. Capitala Banatului găzduieşte, în perioada 18-20 iunie, primul festival al refugiaţilor din România: Timişoara Refugee Art Festival (TRAF). Astăzi, evenimentul s-a mutat la Muzeul Satului Bănăţean, pentru un picnic intercultural.
Ajuns la cea de-a cincea ediţie, Timişoara Refugee Art Festival (TRAF) doreşte ca, folosind arta, să construiască poduri între comunitatea locală şi refugiaţii din Timişoara. Şi asta pentru că este important să se vorbească despre refugiaţi, este necesară cunoaşterea reciprocă şi acceptarea. Festivalul Refugiaţilor – unic în România, are acest rol.
GALERIE FOTO
„E o iniţiativă unică în Europa de Est, un festival cu şi despre refugiaţi, o populaţia care nu este foarte mare în România, dar care are nevoie de atenţia noastră. În fiecare am învăţat să fim mai vizibili şi cu o interacţiune mai bună între noi. Pentru că despre asta este vorba, de a aduce refugiaţi şi migranţi alături de comunitatea locală, oamenii să se cunoască. Şi de ce nu, printr-un atelie de gătit, prin proiecţia unui film sau al unui concert, oamenii să se cunoască”, a spus Flavius Ilioni Loga, organizatorul festivalului TRAF.
„Noi spunem tot timpul că Timişoara este un oraş multicultural şi ne referim de obicei la comunităţile vechi, maghiară, germană, slovacă, sârbă şi aşa mai departe. Lucrurile se schimbă. Şi asta e frumuseţea multiculturalităţii, că suntem deschişi spre oameni diferiţi. Şi iată, de exemplu prin mâncare, ne putem înţelege şi putem găsi lucruri care ne plac unii la alţii. Timişoara este un oraş primitor, dovadă că sute de timişoreni au gătit, au ajutat, au donat în ultimul an”, a adăugat Loga.
Afganul care a luat viaţa de la zero în Timişoara
Sâmbătă, refugiaţii s-au întâlnit la un picnic intercultural, la Muzeul Satului Bănăţean. Au fost persoane din Afganistan, Sudan, Irak sau Siria. Din nou, mâncarea a fost liantul. Basim Mujir este de aproape şapte ani în Timişoara. A luat totul de la zero. S-a ambiţionat să continue şcoala, aşa în acest an încheie clasa a noua, la Electromotor. Vorbeşte deja perfect limba română şi se implică în acţiuni de voluntariat.
„Am venit în România, pentru că aici erau deja bunicii mei, de mult timp, de aproape 15 ani. Am venit împreună cu familia. Am avut invitaţie, am venit legal. Am plecat din Afganistan pentru că era război şi nu eram în siguranţă. Am lăsat totul acolo şi am decis să venim aici. Primul an a fost foarte greu, eram mic, nici engleză nu vorbeam, nici română nu vorbeam. Pentru mine au fost trei ani grei, dar pentrui părinţi încă e greu, pentru că ei nu vorbesc bine limba română. Eu deja mi-am găsit echipă aici, prieteni foarte mulţi. Mă simt ca la mine în ţară”, a declarat Basim Mujir. Acum este voluntar la Asociaţia Logs – care sprijnă migranţii care ajung în Timişoara, şi se implică şi în organizarea festivalului TRAF.
„Sunt aici să ajut oamenii. Nu am mai fost în Afganistan. E mai rău decât înainte. A ieşit şi NATO de acolo, mai vorbesc cu rudele, şi îmi spun că e mult mai rău decât cum era când am plecat eu. Cam 70 la sută din migranţii care vin în România sunt din Afganistan. Vorbesc mult cu ei. Majoritatea lor sunt minori, sub 18 ani, sunt copii, vor să ajungă undeva în Germania sau Austria, să primească azil, iar apoi să-şi cheme şi familia. Ar vrea să rămână şi în România, dar aici din zece persoane doar una singură primeşte statutul de refugiat. Aşa că trebuie să plece în altă ţară”, a mai spus Basim Mujir.
„Le este dor de ceea ce au lăsat în urmă”
La picnicul intercultural de la Muzeul Satului Bănăţean am întâlnit şi un psiholog, care se ocupă de consilierea migranţilor şi refugiaţilor.
„Provocările sau dificultăţile cu care se confruntă o persoană care călătoreşte din ţara de origine într-o altă ţară străină sunt legate de lucrurile pe care le găsesc aici, e diferit de ceea ce au lăsat în ţara lor. Le este dor de ceea ce au lăsat în urmă, în sine călătoara pe care ei o parcurg este foarte grea. Înfruntă multe dificultăţi, pierderi, familiile pe care le lasă acolo. Presupune un efort foarte mare de a face faţă în ceea ce înseamnă integrarea într-o nouă ţară, într-o nouă civilizaţie, trebuie să înveţe o nouă limbă, să cunoscă oameni noi, cumva să se flexibilizeze într-o altă dimeniuni. Şi este provocator în sine. Trauma înseamnă durere,
suferinţă, nu contează vârsta”, a declarat Simona Loga.
„Prin mâncare facem acest schimb între oameni diferiţi”
Festivalul Refugiaţilor va continua mâine, cu o serie de evenimente găzduite de centrul cultural Faber.
„Şi anul acesta rămânem la fel, la firul ierbii. Am început festivalul, ieri, cu un atelier de gătit. Bucătarele noastre au fost două doamne refugiate din Irak, stabilite în Timişoara de şase ani de zile. Au gătit nişte feluri de mâncare arabe. Prin mâncare facem acest schimb între oameni diferiţi. Astăzi suntem la picnic, iar mâine, 20 iunie, când e Ziua Mondială a Refugiatului, vom fi din nou împreună, la Faber, un atlier de gătit, de data asta mâncare din Afganistan. Continuăm cu proiecţia unui film documentar, pe tema migraţiei, iar seara o încheiem cu un concert susţinut de Joel Benson, un artist indian, migrant la rândul lui, care are un mesaj foarte fain de solidaritate şi pace”, a mai spus Flavius Ilioni Loga.
Timişoara, hot spot pentru migranţi
În ultimul an, România a devenit principala poartă de tranzit a imigranţilor care sunt în căutarea siguranţei. Situaţia geografică şi faptul că Ungaria şi Croaţia şi-au închis graniţele ermetic, a făcut ca România să fie ultima opţiune pentru aceşti oameni care sunt în căutarea refugiului. În acest moment, Timişoara este un hot spot pentru migranţi, cei mai mulţi din Afganistan, care vor să ajungă în Occident, în căutarea unei vieţi mai bune. În ultimele luni, au existat peste 3000 de cereri de azil în Timişoara.
Vă mai recomandăm:
Migranţii revin pe străzile din Timişoara. În jur de 30.000 transfugi aşteaptă în Serbia să treacă frontiera cu România
Locul unde migranţii de pe străzi sunt trataţi omeneşte. „Am făcut mâncare cu toată dragostea” VIDEO
EXCLUSIV Nisreen Rubaian, UNHCR: „România are un mesaj foarte clar în problema refugiaţilor”
Se încarcă comentariile...
