Eugenia şi biopolitica în România interbelică. „Uciderea devine posibilă atunci când cineva e dezumanizat“
0
Marius Turda, renumit profesor român la Oxford (Anglia), specialist în teoria eugeniei şi idei de rasă, a adus la Timişoara expoziţia “Ştiinţă şi etnicitate-Biopolitica şi eugenismul în România, 1920-1944”.
Expoziţia lui Marius Turda de la Casa “Adam Muller Guttenbrun” din Timişoara documentează politica eugenică de a creea o nouă familie şi o nouă naţiune română.
În România, între anii 1920 şi 1944, biopolitica şi eugenismul au fost sprijinite oficial, aşa cum s-a întâmplat de altfel în întreaga Europă şi în Statele Unite ale Americii.
Din păcate acest experiment a stat la baza exterminării evreilor şi a romilor.
Expoziţia gândită de Marius Turda descrie acest proiect biopolitic.
“Ideea acestei expoziţii este de a recupera trecutul, fără prejudecăţi, de a recupera trecutul cu criticism, cu asumare, un trecut care ar putea să nu ne placă, dar care care poate să ne ofere o lecţie cum să devenim mai buni, mai înţelegători faţă de ceilalţi. Această expoziţie se ocupă doar de eugenismul şi biopolitica din România. Pentru că şi medicii evrei au făcut eugenism, fără să aibă nicio conotaţie etnică. Au gândit-o pentru protejarea populaţiei evreieşti de boli, analfabetism etc. Eugenismul are şi această latură. Există eugenismul săsesc. În 1934, Eugen Fischer, un mare profesor din Berlin, unul din personalităţile gândirii eugenice naziste, vine la Timişoara, ţine lecţii despre protejarea corpului săsesc şi şvbesc, despre protejarea etnicităţii germane. Noi ştim că această idee a dus la rasism, a dus la Holocaust”, a spus Marius Turda.
“S-a pus problema eliminării corpurilor străine din ţară”
Programul eugenic de a crea o populaţie românească sănătoasă a fost plasat în cadrul mai larg al unei campanii biopolitice de realizare a unui protecţionism naţional şi al construcţiei naţiunii însăşi. Aceast program este investigat de Marius Turda în această expoziţie.
“Din perspective românească, întrebarea care s-a pus este ce facem să ne protejăm? Cum o facem? Logica statului naţional spune că trebuie folosite mecanisme de coerciţie sau de forţare, de cetralizare a corpului naţional. Populaţia majoritară trebuie să supravieţuiască, avem o problemă cu minorităţile entice… S-a pus problema eliminării corpurilor străine din ţară. Trebuie să cunoaştem asta, trebuie să asumăm, trebuie să nu uităm că această logică a fost folosită şi de stânga şi de dreapta politică. Şi de conservatori. Era noua formă de naţionalism românesc. Se vorbea de eugenism în sânul noului stat România Mare. Ai un nou stat, ai nevoie de noi români, ai nevoie de un nou naţionalism care să-I animeze pe acei români”, a mai spus Marius Turda.
“Au discutat despre sănătatea poporului român”
Aşa cum se poate vedea în această expoziţie, biopolitica şi eugenismul a dus şi la lucruri pozitive.
“Aspecte pozitive au fost de la vaccinarea ţăranilor, până la învăţarea mamelor să alăpteze, la învăţarea ţăranului să citească, să îşi facă toaleta, igienă corporală. Au discutat despre sănătatea poporului român…Şi atunci trebuia să defineşti românul…Dacă mă căsătoresc cu un evreu sau o unguroiacă, primul lucru care se întâmplă e că copilul va vorbi maghiară. Atunci am pierdut generaţia, vor fi mai puţini români. Erau interesaţi să nu fie mai mulţi maghiari, evrei sau germani. Era dorinţa lor disperată de a proteja statul român de după 1918”, a explicat specialistul în bioetică la Oxford Brookes.
„Trebuie educaţi oamenii mai tineri”
Despre acest subiect nu se ştie prea mult în România, mai afirmă băimăreanul Marius Turda, stabilit în Anglia, în anul 1997.
„Nu se ştiu multe lucruri despre eugenie, deşi Gheorghe Marinescu, Constantin Parhon sau Iuliu Moldovan sunt personalităţi ale ştiinţei româneşti. Am trecut prin Arad şi am văzut un liceul care poartă numele lui Iuliu Moldovan. E singurul liceu din ţară care se numeşte aşa. Trebuie educaţi oamenii mai tineri. Nu este vorba de a arunca cu noroi în anumite personalităţi istorice sau a critica anumite şcoli, ci pur şi simplu de a deschide ochii publicului, să-şi formeze propria opinie despre ce este acolo. Nu ai cum să ştii un lucru dacă nu ţi s-a spus niciodată”, a adăugat Turda.
“Populaţia românească trebuie să accepte toate aceste lucruri din trecut”
Relaţia interconectată între biopolitică şi eugenism nu numai că a transformat individul şi comunitatea într-un obiect de studiu ştiinţific dar a plasat eugenismul în centrul naţionalismului românesc, afirmă Marius Turda.
“Cum ajungi să creezi o posibilitate ca uciderea să devină posibilă? Devine posibililă atunci când cineva este dezumanizat. Atunci când cineva e despuiat de orice calitate umană, practic, acesta nu mai există ca om. Acesta este discuţia despre eugenism şi biopolitică. Pe lângă lucrurile pozitive, care ţin de sistemul sanitar, de igienă publică, de politici sanitare are această latură negativă, e partea pe care nu o vezi. Alcoolicul e o problemă, prostituata e o problemă, ţiganul e o problemă, evreul e o problemă, homosexualul e o problemă. Construieşti tipare umane astfel încât atunci când se pune problema eliminării, să nu ai nicio problemă să o faci. Populaţia românească trebuie să accepte toate aceste lucruri din trecut. Aşa cum s-a întâmplat în Germania. Toată această discuţie nu a fost apanajul a doi-trei oameni. Încercăm să explicăm holocaustul dând vina doar pe Antonescu. Populaţia românească era de fapt pregătită printr-un program destul de extins, să accepte că dacă se pune problema omogenizării, este posibil să elimini anumiţi oameni. Vedeţi exemplul Germaniei. Nu e vorba doar de alegerea lui Hitler. Cei mai mari profesori, oameni de ştiinţă germani, somităţi internaţionale în domeniul psihiatriei, antropologiei şi a filosofie – Heidegger era în stare să explice filosofic că este posibil să înţelegem nazismul – să explice că nu este o aberaţie nazismul”, a declarat Marius Turda.
“E important să avem o abordare deschisă şi transparent a evenimentelor istorice”
Multe elite din România interbelică a sprijinit biopolitica şi eugenismul, pentru unii principal dorinţă fiind aceea de a proteja corpul naţional prin controlul funcţiilor lui biologice şi sociale. Folosind materiale puţin cunoscute românilor, expoziţia încurajează atât oamenii obişnuiţi cât şi specialiştii să reflecteze critic asupra acestor idei.
“Prelucrarea trecutului trebuie să contribuie la procesul de învaţare din propriile greşeli şi la sublinierea a ceea ce este pozitiv. E important să avem o abordare deschisă şi transparent a evenimentelor istorice precum şi discuţii pe această temă. La fel ca şi cultura şi gradul de civilizaţie al unei ţări se reflectă cel mai bine cu aceasta se raportează la propria istorie. În trecutul Germaniei găsim astfel de perioade, ele sunt prelucrate şi astăzi şi sunt evenimente din care zilnic tragem învăţăminte. Să prelucrezi înseamnă să înveţi din greşelile trecutului şi să devenim mai buni. Să prelucrezi înseamnă să accepţi şi să respecţi oameni care previn de pe alte meleaguri, cu alte viziuni, aparţinând unei alte religii sau altor minorităţi. Acest grup trebuie să poată trăi fără să fie monitorizată. Societatea trebuie să vegheze şi să intervină ori de câte ori este nevoie pentru a păstra aceste valori”, a spus Frank Ufken, viceconsulul Germaniei de la Timişoara, prezent la deschiderea expoziţiei.
Se încarcă comentariile...
