De ce este corupţia pericol public? Explicaţia unui judecător: „Are efect negativ asupra sănătăţii şi educaţiei“

Judecătorul Adriana Stoicescu a explicat într-o sentinţă de arestare de ce sunt corupţii pericol pentru ordinea publică

Printr-o sentinţă de arestare a unor persoane acuzate de fiscală cu produse petroliere, vicepreşedintele Tribunalului Timiş, judecătorul de drepturi şi libertăţi, Adriana Stoicescu, a dat o lecţie despre efectele pe care corupţia le are pe termen lung asupra societăţii.

Mai mulţi inculpaţi din Sibiu, cercetaţi într-un dosar de evaziune fiscală cu produse petroliere de aproximativ opt milioane de euro, sunt anchetaţi într-un dosar DIICOT Timişoara. Odată cu percheziţiile efectuate de DIICOT, procurorii au şi reţinut mai mulţi inculpaţi pe care i-au prezentat instanţei cu propunerea de arestare preventivă. Unii dintre inculpaţi au fost arestaţi iniţial pentru 30 de zile, dar ulterior au fost eliberaţi pe cauţiune.

Motivarea hotărârii de arestare, dispuse pe fond de judecătorul Adriana Stoicescu, scoate însă la iveală o lecţie despre corupţie dată de judecătorul timişorean. „Amploarea fenomenului corupţiei, în aceste moment, afectează în totalitate societatea, cu consecinţe greu de estimat, pe termen lung. Studiile efectuate în ultimii douăzeci de ani au evidenţiat o legătură strânsă între democraţiile slab consolidate şi corupţie. Pe de o parte, corupţia sistemică pune în pericol democraţia şi guvernarea prin slăbirea instituţiilor politice şi a participării publice, precum şi prin întârzierea şi distorsionarea dezvoltării economice necesare în vederea susţinerii democraţiei“, arată judecătorul în documentul amintit.

Potrivit magistratului, corupţia afectează cheltuielile bugetare, cu efect direct şi negativ asupra sănătăţii şi educaţiei. „Ţările cu cel mai înalt grad de corupţie tind să aibă cele mai scăzute niveluri de cheltuieli sociale, indiferent de nivelul de dezvoltare al acestora. Corupţia reduce veniturile provenite din impozite, creşte costurile operaţionale şi cheltuielile salariale ale guvernului şi reduce cheltuielile de funcţionare şi întreţinere. Mai mult, prin reducerea capacităţii de guvernare, corupţia diminuează şi încrederea populaţiei în instituţiile publice, fapt ce constituie un factor crucial în procesul de tranziţie către democraţie. Formula consacrată este: corupţia subminează încrederea cetăţenilor în guvern şi în celelalte instituţii, afectând grupurile cu cele mai mici venituri, care depind în cea mai mare măsură de serviciile de asistenţă pentru necesităţile primare asigurate de stat şi care sunt cel mai puţin capabile să dea mită”, a mai arătat judecătorul Adriana Stoicescu.  

În acelaşi document magistratul a precizat că „atunci când percepţia oamenilor despre  sistemul social se rezumă la neîncredere şi inechitate, aceştia refuză să se mai angajeze în activităţi productive (oamenii percep sistemul social ca nefiind demn de încredere şi ca inechitabil şi, astfel, este subminată tendinţa acestora de a se angaja în activităţi productive)” şi tocmai din asta rezultă pericolul public pe care îl reprezintă corupţia.