Cuţitul nemilos al crizei a ajuns la osul ţăranilor de la stână: "O să fie revoluţie!"

Ţăranii sunt dezamăgiţi de măsurile Guvernului care-i lovesc în moalele capului. Localnicii din satul cărăşean Rudăria sau Eftimie Murgu după denumirea nouă, s-au adunat în mijlocul pădurii la măsuratul oilor. Aici au dezbătut măsurile de austeritate impuse de Guvern şi oamenii au ajuns la capătul răbdărilor.

Rudăria este o comună aşezată în judeţul Caraş-Severin, în Banatul Montan. Recunoscută pentru morile de apă, vechi de peste 200 de ani, localitatea, în care s-a născut revoluţionarul Eftimie Murgu, oferă privelişti de vis, oameni calzi şi primitori, harnici şi plini de viaţă, dar prea săraci pentru a putea duce o viaţă liniştită şi lipsită de grija zilei de mâine. Tinerii satului au plecat, populaţia a îmbătrânit, iar majoritatea localnicilor trăieşte din salariile de nimic plătite de puţinele firme din zonă, însă principalul venit îl reprezintă pensia în care oamenii îşi pun toată speranţa. Aceştia încearcă să obţină pe lângă pensie şi venituri din creşterea animalelor, dar de cele mai multe ori cheltuielile sunt mai mari decât veniturile. În trecut aproape fiecare familie de rudăreni avea pe lângă casă 10-15 oi de pe urmă cărora se alegeau cu brânză, lână şi carne. Proprietarii de oi sunt însă tot mai puţini. Aceştia care au mai rămas s-au asociat după tradiţie şi au făcut câteva turme de maximum 200 de oi pe care le duc la munte, unde merg cu schimbul ca să ia brânză. VEZI GALERIE FOTO

„Ne-a ajuns cuţitul la os”

La o astfel de stână i-am găsit pe proprietarii de animale care au urcat la munte ca să mulgă oile pentru a stabili câtă brânză trebuie să ia fiecare. Oameni ai locului, Dacica, Gâgu, Tatu, Pospai sau Rista (n.r. porecle ale locului), sunt la curent cu deciziile care se iau la Guvern şi în Parlament şi dezbat problema mai ceva ca ţăranii din Moromeţii în Poiana lui Iocan. Ultimele măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare au picat ca un trăsnet pentru pensionarii care se văd jefuiţi de puţinii bani pe care-i primesc de la stat. „După 32 de ani lucraţi în agricultură zi-lumină am o pensie de 500 de lei. Vor să îmi ia şi din asta. O să ajungem să nu avem bani nici de pâine”, spune revoltat Dănilă Murgu, unul dintre ţăranii de la stână. Acesta nu termină de spus ce are că în discuţie intervine Ion Anton (foto sus), un alt pensionar cu normă întreagă în agricultură. „Nu avem nicio susţinere de la stat. Să taie la parlamentari că ăia au milioane. Sunt prea mulţi şi iau banii anapoda. Să ia de la ei, nu de la noi. Spre exemplu plătesc şoferi ca să-i ducă şi să-i aducă de acasă. Nu e normal”, a spus bătrânul. Culmea este că, deşi, cei mai mulţi dintre ţărani sunt trecuţi bine de prima tinereţe, nu se plâng de prea multă muncă, ci de faptul că nu au nicio satisfacţie, deşi lucrează de dimineaţa până seara.

Victimele sărăciei



Ţăranii de la stână nu sunt absurzi. Sunt de acord cu măsurile de austeritate, dar nu acceptă modul lor de aplicare. „E foarte bună ideea cu 25 la sută, dar să plece mai întâi de la ei şi la cei care au sub 1.000 de lei să nu se scadă nimic”, a spus un altul. Reducerea numărului de parlamentari, eliminarea la mincinilor faţă de popor şi renunţarea la greve inutile sunt alte măsuri care, în opinia ţăranilor, ar trebui puse în practică. „Nu am nimic cu profesorii. Îi înţeleg şi pe ei, dar trebuie să renunţe la greve şi să nu îngheţe anul pentru că distrug copiii”, a spus Simion, un alt agricultor. „La medicul de familie dacă mă duc trebuie să mă duc o dată să îmi fac programare, mai o dată să mă consulte. Ăsta e timp pierdut”, a mai spus Ion Anton.

Oamenii sunt de acord că trebuie să fie solidari, dar vor să vadă măsurile luate de sus în jos. „Eu am 60 de ani, dar ca acum nu a mai fost niciodată. La noi o să se întâmple ceva. La oameni le-a ajuns cuţitul la os, iar dacă o să se ţină în ritmul ăsta o să fie revoluţie”, a mai spus Dănilă Murgu. Stresul cauzat de lipsa banilor a ajuns şi în liniştita localitate de munte. „Ajung oamenii să moară de necaz. Cumnatul meu trebuia să plece cu tractorul la oi. Nu a avut bani nici de motorină, s-a dus cu sticla prin sat să ceară. S-a consumat şi a făcut infarct”, a mai spus Ioan Anton.



Salvarea este în agroturism

Rudărenii au o şansă foarte mare să obţină bani de pe urma turismului şi a morilor de apă care pot atrage turişti. Locurile de cazare sunt însă inexistente. Oamenii nu au bani să investească în renovarea caselor pe care să le transforme astfel încât să ofere o cameră pentru cazare, iar investitorii nu se înghesuie în zonă. Primarul localităţii, Ilie Imbrescu, spune însă că a obţinut finanţarea pentru canalizare. „Aşteptăm să facem licitaţia, iar cel târziu în toamnă să ştim câştigătorul. Cred că dacă vom face canalizarea oamenii vor putea să ofere o cameră cu condiţii bune pentru cazare”, a spus primarul Ilie Imbrescu.



Problema este însă drumul dezastruos de acces în localitate. Drumul este bun până în localitatea învecinată, dar pe o porţiune de şapte kilometri, şoseaua este distrusă. „Este un drum judeţean şi repararea lui nu ţine de noi”, a spus primarul care a asfaltat toate străzile comunei.