Cercetător român în SUA, despre inteligența artificială: „Se va ajunge să creăm un cyborg. Nu știu dacă e un lucru bun"

0
Publicat:

Cercetătorul Marius Stan, lider al programului de materiale inteligente la Argonne National Laboratory (statul american Illinois) și profesor asociat la Universitatea Chicago și Universitatea Northwestern, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, impactul actual al Inteligenței Artificiale.

Marius Stan (dreapta) în dialog cu Cătălin Ștefănescu la Tech Talks Timișoara FOTO UPT
Marius Stan (dreapta) în dialog cu Cătălin Ștefănescu la Tech Talks Timișoara FOTO UPT

Marius Stan folosește AI și simulările computerizate de înaltă performanță pentru a înțelege și prezice proprietățile sistemelor complexe cu aplicații în energie (materiale nucleare și baterii), electronică (memoria calculatoarelor) și securitate națională. Stan a vorbit despre impactul AI în domeniile științei și tehnologiei, fiind invitat la conferința Tech Talks de la Timișoara. 

Într-un interviu pentru „Adevărul”, explică ce înseamnă Inteligența Artificială, cum s-au creat și cum funcționează algoritmii și vorbește despre temerile oamenilor dintotdeauna față de noile tehnologii.

Cum explicăm pe înțelesul tuturor ce înseamnă Inteligența Artificială, AI

Simplificând prea mult poate, aș zice că este o colecție de algoritmi care învață din exemple pozitive și negative, asta în machine learning - în învățarea automată - algoritmi care pot să proceseze imagini, să le identifice și să le clasifice, algoritmi care înțeleg limbajul natural, vorbit și scris, e un set de algoritmi care simulează capacitățile creierului uman. Pentru mine inteligența este abilitatea de a învăța și de a rezolva o problemă cu totul nouă, în mod rapid. Aceste programe dovedesc inteligență similară celei a oamenilor. Au și domenii în care excelează, comparativ cu oamenii. Prelucrarea datelor o pot face mult mai rapid și într-un mod cuprinzător și continuu. Ele nu obosesc niciodată, nu dorm noaptea. Sunt și dezavantaje. În acest moment, inteligența artificială nu dovedește creativitate, nu are conștiență de sine și nu a dezvoltat o conștiință, un set de valori morale. Așadar, suntem încă în față în această cursă. Avem avantajul multor ani de evoluție, față de o tehnologie care a apărut de-abia în anii 1950. Eu atribui apariția AI publicării unei cărți de Alan Turing, în care a pus întrebarea: pot mașinile să gândească? Tot în anii 50, au fost introduse conceptele de învățare automată (machine learning) și de rețele neuronale. 

De ce a durat așa de mult să se facă pași importanți spre ce a ajuns azi AI?

Așa este. AI a trecut printr-o perioadă de două decenii de iarnă, în care cercetările au încetinit, poate s-au oprit, iar o revitalizare a apărut în anul 2011, când au apărut asistenții personali. Rezultatele remarcabile, în ultimii zece ani aș zice.  

Dar nu este ceva nou. Prelucrarea limbajului natural a rezultat în programe gen Chat GPT, care pot purta o conversație într-un mod atractiv. Una este că cum 20 de ani când voiai să discuți cu un calculator trebuia să-i pui întrebări prin tastatură - sau acum 40 de ani, când am făcut eu școala, trebuia să faci găuri într-un carton...Cu cât e mai greu să comunici cu un dispozitiv, cu atât e mai puțin popular. Dar acum este ușor. Poți să pui întrebări, ți se răspunde. Chat GPT și altele arată că ele nu generează cunoaștere, ci colectează și sintetizează elemente de cunoaștere care sunt deja în acest uriaș spațiu al internetului. Ele excelează în a comunica această informație spre deliciul elevilor, al studenților și al părinților lor. 

Marius Stan la Timișoara FOTO Ștefan Both
Marius Stan la Timișoara FOTO Ștefan Both

Unde se mai folosește Inteligența Artificială?

Pe mașinile autonome, de exemplu. În Statele Unite ele sunt deja prezente, în Las Vegas poți să iei o mașină să te ducă la aeroport, fără șofer. Mai spectaculoase sunt dronele dotate cu AI, care pot să zboare în roiuri, la o distanță foarte mare de bază, încât nu mai există legătură cu baza. Ele pot să comunice între ele și să ia decizii într-un mod autonom între ele. 

Spre exemplu, pot fi trimise să examineze zone îndepărtate, la care oamenii nu au acces. La Argonne am avut un proiect cu câteva drone, pe care le-am trimis deasupra stadionului de fotbal și am cerut să ne atenționeze dacă izbucnește un foc sau dacă apare o bătaie între spectatori, lucruri de genul acesta. 

Mulți se tem că AI ar putea fi folosit pentru a controla populația

E foarte posibil ca local astfel de controale să se întâmple. Dar nu este vina tehnologiei, e vina oamenilor. Acest nou tip de algoritm este diferit de cel pe care îl foloseam acum câteva decenii. Învață! Felul în care este educat va influența felul în care va lua deciziile. La fel ca la oameni. Un om rău poate să antreneze un software, un program de învățare profundă, încât să facă ceva rău. Putem da vina pe program? Probabil că nu. Putem să dăm vina pe cei care l-au antrenat. Cum reacționează societatea umană în fața perspectivei de a avea anumite acțiuni negative. Sunt mai multe modalități: o legislație punitivă, care să spună că dacă se întâmplă ceva te duci la închisoare. Vom crea o închisoare pentru AI? E importantă educația nu doar a programelor, ci și a utilizatorilor, a celor care le folosesc. Noi, oamenii trebuie să avem un cod moral sănătos.

Tehnologia AI va prelua multe din sarcinile oamenilor?  

AI pare că va lua locul multor oameni, în multe domenii, în industrie. Adevărat că înlocuiește omul, dar asta nu e un lucru rău. Este și inevitabil. Nu cred că trebuie să ne opunem acestui impact pe care îl are. Nu sunt numai vești rele. Oamenii în această situație trebuie să își reinventeze profesia. S-a făcut un studiu în SUA despre ce s-a întâmplat la un supermarket, când au intervenit roboții care transportau diverse obiecte. Unii și-au căutat altă profesie, o parte dintre ei au fost instruiți, au făcut pregătire profesională, și au devenit membri în companiile care creau acei roboți. Unii mai cu interes mai mare au fost învățați să programeze acei roboți. Nu mai căreau pachetele, și-au schimbat profesia încât să beneficieze de pe urma robotului care cară marfă. Ei pot să facă ceva mai interesant.  

De-a lungul anilor am văzut foarte multe în filmele SF. Unde ajunge tehnologie?

Această tehnologie AI a trecut printr-o perioadă foarte dificilă. Poate tocmai din cauza apariției acestor filme SF, care au încurajat oamenii să creadă că roboții o să le facă curat în casă, le vor găti, vor conduce mașinile, că vor zbura, că vor face totul. Și asta nu s-a întâmplat. A fost o anume dezamăgire. Au fost 20 de ani care se numesc iarna AI. În perioada anilor 65-85, nu s-a mai făcut nimic. Nici în secret. Pentru că ce avem astăzi în AI nu mai folosesc deloc algoritmii, tehnologiile acelor ani. Mare schimbare a fost cuplarea rețelelor neuronale cu aceste componente, recunoașterea imaginilor, prelucrarea limbajului. Înainte se făcea complet altfel. Ca să identifici o pisică, un algoritm spunea: dacă are coadă, patru picioare, două urechi etc., și atunci caută. Acum se face complet diferit. 10.000 de imagini de pisici sunt prezentate și sunt etichetate ca fiind pisici. Și încă alte 10.000 de alte animale sunt etichetate ca fiind nepisici. Algoritmul învață să recunoască pisica după elemente care nu sunt explicite. E o uriașă schimbare. Cred că vor mai avea loc astfel de transformări. Deocamdată, ne bucurăm cu toții de ceea ce se întâmplă în recunoașterea imaginilor, în prelucrarea limbajului naturl, în învățarea automată, în robotică. Sunt niște programe. Algoritmii sunt cheia AI. Foarte interesant că pot rula și pe calculatoare de mică putere, chiar și pe telefoane inteligente. Ajungem într-o situație în care această tehnologie ne va îmbunătății viața. Nu înseamnă că ne va domina sau ne va controla viața.  

Tech Talks 2023 FOTO UPT
Tech Talks 2023 FOTO UPT

Oamenii s-au temut mereu de noile tehnologii?

Au fost temeri de toate felurile. Când a apărut automobilul, a fost o caricatură într-un ziar, am găsit-o, în care oamenilor li se spunea că vor omorî femei, bărbați, copii, bătrâni, pisici, găini, pentru că merg cu o viteză amețitoare de cinci mile pe oră.  

Deci teama este normală față de o tehnologie pe care oamenii nu o înțeleg. De aceea, meritul unor conferințe deschid ușile celor care vor să afle mai mult. Apoi se vor teme mai puțin.

Și Argonne a fost cândva un laborator secret al SUA. Se lucrează în secret la anumite tehnologii, în laboratoare secrete?

Laboratoarele în SUA nu mai sunt atât de secrete. Majoritatea, Los Alamos și Argonnne au fost create după cel de-al doilea Război Mondial, cu elemente din timpul războiului, pentru a desfășura cercetare în scopuri militare. Au trecut mulți ani de atunci. S-au transformat viziunea, misiunea, scopul laboratoarelor. Unele dintre ele pot fi vizitate, se organizează tururi, e mai mult ca o universitate. Eu am fost la Divizia de Materiale Aplicate și am condus programul de design, de creare a unor materiale inteligente. Astăzi sunt cunoscute activitățile DARPA, care erau susținute de armată pentru inovații. În toate țările fondurile pentru apărare sunt destul de mari, depășesc pe cele de cercetare. Am aflat că fondurile pentru cercetare au crescut în România, dar și așa reprezintă o fracțiune dintr-un procent din bugetul național. Ar trebui să se schimbe asta. 

Ce șanse sunt ca omul să creeze un cyborg?

Biotehnologia nu este domeniul meu. Ce știu e că sunt programe, încercări de a cupla materiale anorganice, ceramice, metale, cu organisme vii. E un lucru foarte interesant. Dacă aceste programe reușesc, vom putea avea ceva implantat în organismul nostru ceva care să ne mărească capacitatea intelectuală, felul în care vedem, auzim mai bine, să facem multe lucruri mai bine. Un fel de cyborg, cum erau în filme, jumătate om, jumătate mașină. Nu știu dacă asta e un lucru bun, dar se va ajunge acolo. Eu nu am să mă ofer să mi se implanteze ceva. Mă opresc la implanturi dentare. În creier, deocamdată nu! 

Marius Stan la Timișoara FOTO Ștefan Both
Marius Stan la Timișoara FOTO Ștefan Both

În America ați ajuns și actor într-o serial TV cunoscut. Cum s-a întâmplat asta?

În timp ce eram la Los Alamos, în New Mexico, am aflat împreună cu familia că se filmează episodul pilot al unui nou serial, Breaking Bad, în Albuquerque cel mai mare oraș din New Mexico. Am mers împreună cu copiii la o audiție. Toți patru am fost selectați și apărem în primul episod ca figuranți, cumpărători într-un magazin. După o săptămână primesc un telefon, că regizorul nu are actorul care trebuie să interpreteze proprietarul unei spălătorii, și s-a uitat pe fotografiile cu figuranți și a întreabat dacă domnul Stan poate să vină, are doar două cuvinte de spus. Să nu caute alt actor. Și m-am dus, am vorbit cu creatorul, i-a plăcut de mine, și mie de el, iar rolul acela de două replici s-a transformat într-un rol mult mai consistent. Personajul Bogdan a apărut și în alte sezoane. Până la urmă, în sezonul 4 acțiunea se mută de la spălătorie, sunt mai multe episoade, a fost o aventură pe care mi-o ameintesc cu drag, dar ca să fie clar, nu sunt actor profesionist, nu am făcut nicio pregătire și a fost un episod din vița mea. Mi-am făcut prieteni în lumea cinematografiei. 

Cum ați ajuns în SUA? 

În America am ajuns în 1997. Povestea e mult mai simplă și plictisitoare. Fiind cercetător la Institutul de Chimie Ilie Murgu al Academiei, am publicat trei articole. Într-un domeniu legat de transformările de materiale. Articolele au fost văzute de un cercetător de la Los Alamos, care era interesat de acel domeniu. Mi-a scris că se întâmplă să aibă o poziție deschisă pentru cercetător post doctorand. Am vorbit cu soția, am zis să încercăm să aplicăm. Ce șanse sunt ca ei să angajeze pe unul din România? Dar am zis că încercarea moarte-nare, și am fost angajat prin poștă. Am găsit în cutia poștală o scrisoare care zicea că îmi oferă poziția cutare, inițial era pentru doi ani. Apoi s-a transformat într-o poziție permanentă, am devenit și cetățeni americani. E un job spectaculos, îmi place cercetarea. A fost dragostea mea, dar acum vreau să dedic mai mult timp scrisului. 

O să apară și un roman în limba engleză. Am lasant deja un volum colectiv de povestiri scurte, “Marea degringoladă amoroasă”, scris de 20 de bărbați. Printre care și eu. 

Acum vreau să dedic timp pentru lucrări ștințifice, literatură în limba engleză și română. Urmează o carte de specialitate despre AI, pentru publicul larg, un roman în SUA și o colecție de povestiri în limba română, în România. Va fi un an editorial bogat.    

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite