Cea mai mare machetă feroviară care a existat vreodată în România. Muzeul se află la Gara de Nord din Timişoara FOTO
0La Timişoara se află cea mai mare machetă feroviară din România. Are peste 500 de metri de şine pe o suprafaţă de 140 de metri pătraţi. Diorama de la Gara de Nord poate fi vizitată şi de Ziua Copilului.
GALERIE FOTO CU DIORAMA DIN GARA DE NORD DE LA TIMIŞOARA
Dan Enesca şi Alin Ivănescu, doi pasionaţi de machete şi modelism, au construit, într-un spaţiu dezafectat al gării de Nord din Timişoara, cea mai mare dioramă din România. Lucrează de câţiva ani la proiect, însă anul trecut, în perioada pandemiei, au fost nevoiţi să se restrângă, spaţiul fiind împărţit cu un centru de vaccinare împotriva COVID. După închiderea centrului medical, au putut relua construcţia dioramei. Iar acum se pot lăuda cu realizarea: peste 500 de metri de şine pe o suprafaţă de 140 de metri pătraţi. În comparaţie, diorama de la Muzeul Căilor Ferate de la Bucureşti are cam 60 de metri pătraţi.
“Acum putem vorbi, în sfârşit, de cea mai mare machetă funcţională care a existat vreodată în România. Are peste 500 de metri de linie, 140 de metri pătraţi. După închiderea centrului de vaccinare am putut să unim cele trei elemente. Mai urmează un pod. Dar simultan pot merge între nouă şi 11 trenuri în paralel. Ele sunt comandate de un calculator, e oprit în gară, e ţinut, poate să-i dea drumul la altul. Per total avem în jur de o sută de locomotive şi vagoane. Lucrăm la porţiunea de Marea Neagră, vom avea un port, o platformă petrolieră, rafinăria de lângă mare”, a declarat Alin Ivănescu.
A apărut războiul şi pe machetă
Diorama se transformă tot timpul, e un muzeu viu. Mereu apar noi şi noi elemente. S-a realizat în miniatruă şi bulevardul Dragalina, apoi Gara de Nord. Mai există sediul pompierilor de ISU Banat, sediul Poliţiei, dar se pot vedea şi depoul de locomotive şi atelierele de reparaţii, toate în miniatură. Dar pentru că e război în Ucraina au apărut şi vehiculele militare.
“Am făcut Gara de Nord, am simulat nişte blocuri de ceferişti din anii '80, am făcut bulevardul Dragalina cu cele patru blocuri, două stânga, două în dreapta, bucla de tramvai de la gară. Cam atâta din Timişoara. Vom mai avea o porţiune cu Opera şi Catedrala, lucrăm la ea. Dar avem şi cascada Bigăr – e chiar funcţională, apoi un traseu deal-munte, nu reprezintă ceva anume. Ca noutate avem şi peste o sută de vehicule militare. Ne apărăm şi noi! Încercăm ca ceea ce se vede la ştiri să se vadă şi la noi”, a mai spus Alin Ivănescu.
“Când eram mic ştiam să conduc locomotivele”
Locomotivele sunt copii fidele după cele originale. Au sunet, lumini şi alte efecte. Pentru construcţia dioramei s-au folosit polistiren, gips, cartoane, vopsele, dar şi imprimanta 3D.
Alin Ivănescu este pasionat de trenuri şi trenuleţe de mic, părinţii săi fiind ceferişti.
“Dintotdeauna mi-au plăcut trenurile. Când eram mic stăteam pe locomotive, asta acum 30 de ani, ştiam chiar să le şi conduc. Tot de mic am început să colecţionez trenuleţe electrice. În 2019 am zis să mă apuc să fac o machetă în oraş, aveam foarte, foarte multe trenuleţe adunate, am mai fost nevoit să dau din ele să avem bani pentru dioramă. Am rămas cu câte trebuie pentru machete asta. Acum am achiziţionat linii, iarbă, pietriş, pomişori, strict necesare pentru dioramă”, a mai declarat Alin Ivănescu.
Machete de peste 20.000 de euro
Partenerul lui Alin Ivănescu, Dan Enesca este un vechi pasionat de modelism. Se mândreşte cu peste 150 de machete, avioane, vapoare, elicoptere, corăbii şi submarine.
“De pe la 10-11 ani am început să colecţionez machete. Ce se găseau la ora respectivă în comerţ. Am început cu avioane. Le am toate până acum, chiar şi primul avion pe care l-am asamblat în urmă cu aproximativ 50 de ani. Îl păstrez şi acum”, a spus Enesca.
Cât despre trenuleţe şi piese în miniatură, există magazine de specialitate chiar şi în Timişoara.
“Există nişte producători din România care comandă piesele din Asia. În unele cazuri vin gata vopsite în culorile comandate, alteori nu. Un hobby-set, adică o buclă circulară de linie, o locomotivă, două vagoane, un alimentator, fără decor, costă cam 400-500 de lei. Aici, noi avem investiţi numai în locomotive şi vagoane peste 20.000 de euro. Fără clădiri, fără relief, fără nimic. Unde mai pui orele de muncă. Am socotit, în aprilie erau vreo 11.000 de ore de muncă”, a explicat Dan Enesca.
Spaţiul în care funcţionează acum muzeul trenuleţelor a fost ani de zile un loc abandonat, neutilizat de CFR. Pe vremuri era sală de aşteptare, a mai fost şi fast-food, dar şi sediul Băncii Religiilor.
Muzeul poate fi vizitat deocamdată în fiecare week-end, iar de Ziua Copiilor, trenuleţele electrice îi aşteaptă pe cei mici şi mai mari.
FOTOGRAFII Ştefan Both
Vă mai recomandăm să citiţi:
FOTO VIDEO Cel mai mare traseu de trenuleţe electrice din România. Ce lungime vor avea şinele