Arheologul care sapă după vestigii în Siria, pe urmele regelui maghiar care a fost în Cruciada din Ţara Sfântă: „Cruciadele pot fi comparate cu NATO”

Major Balazs, un cunoscut arheolog maghiar care face cercetări şi în Siria, conduce, în localitatea timişeană Igriş, unul dintre cele mai mari proiecte arheologice ale momentului, în Europa. Specialiştii merg pe urmele regelui ungar Andrei al-II-lea şi au început săpăturilor de la Mănăstirea „Egres”.

Localitatea Igriş (din judeţul Timiş) - aflată la 62 de kilometri de Timişoara, a fost pusă pe harta arheologiei europene, odată cu începerea săpăturilor şi cercetătilor de la mănăstirea cisterciană „Egres”. Este una dintre cele mai ample proiecte arheologice demarate în 2016, în Europa. Totul a pornit de la un plan al renumitului arheolog maghiar Major Balazs, de la Universitatea Catolică „Péter Pázmány” din Budapesta, de a căuta urme ale regelui ungar Andrei al II-lea (1205-1235), un personaj care a avut un rol important în Cruciadele de acum aproape 800 de ani. 

Major Balazs este considerat unul dintre cei mai respectaţi arheologi europeni. El participă la săpăturile arheologice din Siria, în căutarea informaţiilor din perioada cruciadelor din Ţara Sfântă. 
 

„Prima dată am venit la Timişoara în 2012, când m-am întâlnit cu colegii de la Muzeul Banatului, pentru a discuta despre mănăstirea Egreş. Anul următor am făcut măsurători cu georadarul şi am scos la iveală urmele mănăstirii, despre care ştiam din surse istorice. Am aşteptat să putem începe săpăturile”, a declarat Major Balazs.

Lucrăprile arheologice de la Igriş au început în această vară, în cadrul unei proiect internaţion româno-maghiar, în care sunt implicate Universitatea Catolică „Péter Pázmány” din Budapesta, Muzeul Banatului din Timişoara, la care mai participă Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucureşti şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

800 de ani de la Cruciada a V-a

Anul viitor se vor aniversa 800 de ani de la începerea Cruciadei a V-a (1217-1221), la care a participat, personal, şi regele Andrei al II-lea al Ungariei. 

„Este singurul rege din Europa Centrală care a participat la aceste cruciade. A fost un mare eveniment diplomatic al vremurilor de atunci, în această ciocnire a civilizaţiilor. Intenţia lui Andrei a fost să îşi extindă influenţa până în Ţara Sfântă. Istoricii susţin că la întoarcerea din cruciadă, Andrei al II-lea şi-a fi dorit să devină împăratul Constantinoplui. Asta şi pentru că soţia lui, Yolanda de Courtnay, era fiica împăratului latin al Constantinopolului, Pierre d'Auxerre. Cronicile arabe de atunci vorbesc cu respect de Andrei al II-lea”, a povestit Major Balazs. 
 

Continuă să lucrările arheologice în Siria

Arheologul a venit la Igriş tocmai dintr-o expediţie din Siria. Echipa de istorici şi arheolgi maghiari condusă de Major Balazs a rămas printre puţinele care au continuat lucrările în ciuda războiului care a afectat Siria. 

„Nu am putut să îi lăsăm baltă pe prietenii noştri sirieni. Locul unde lucrăm acum a fost eliberat recent de armata siriană din mâinile fundamentaliştilor. Din păcate, în urma războiului au rămas foarte multe stricăciuni. Noi ne-am ocupat acum de documentaţia acestor distrugeri, am stabilit şi îngrădirea locaţiei. Peste tot e periculos, dar pot să spun că în ultima perioadă au fost mai multe atentate la Paris sau Bruxelles decât în zona de litoral al Siriei. Aceste proiecte comune sunt veritabile poduri culturale. Aceste poduri sunt cele care nu trebuiesc niciodată dărâmate, indiferent de ideologiile politice între ţări şi civilizaţii. Aceste punţi trebuiesc menţinute, pentru că sunt drumuri pe care putem merge oricând”, a mai spus Major Balazs.

Mormântul regal de la Mănăstirea Egres

Ctitorie a regelui Béla al III-lea al Ungariei, mănăstirea Egres a fost fondată în în 25 aprilie 1179, fiind o filială a abaţiei cisterciene de la Pontigny (Franţa). Aici a fost îngropată mai întâi, în 1233, Yolanda de Courtnay, soţia regelui Andrei al II-ea. Regele şi-a arătat dorinţa ca la moartea sa fi fie înhumat lângă soţie. 
 

„Ştim din surse istorice că la Mănăstirea Egreş a fost îngropat regele Andrei al II-lea. Cel mai probabil, locul mormântului se află undeva în biserică sau în zona bisericii. Încă suntem la începutul lucrărilor arheologice, iar răspunsurile le vom afla, probabil, anul viitor. Şi noi suntem curioşi şi aşteptăm cu emoţie să vedem dacă dăm de mormântul regelui. Nu ştiu ce şanse avem să găsim şi rămăşiţele lui Andrei al II-lea şi a soţiei acestuia, dar măcar locul de înmormântare trebuie să-l găsim. Biserica a fost distrusă în totalitate, s-au folosit apoi materialele de construcţii, dar partea de jos nu a fost atinsă, acest lucru ne arată şi mormintele pe care le-am descoperit până acum. Avem speranţa că vom găsi măcar bucăţi din vechiul mormânt regal. Mai sunt exemple şi cu alte mănăstiri distruse în invazia mongolă, cum este cel de la Esztergom, dar cu toate acestea s-au descoperit mormintele regale”, a explicat Major Balazs, care are şi o viziune inedită despre incursiunea regelui Andrei al II-lea în Ţara Sfântă.

„Aceste cruciade au fost în Evul Mediu nişte mişcări militare desobit de importante, care pot fi comparate cu NATO de azi. Au condus campanii militare doar cei mai mari regi şi împăraţi, din cele mai puternice naţiuni, precum cele engleze, franceze sau germane, iar din această parte a Europei Centrale doar regele Andrei al II-lea al Ungariei a condus cruciade. Acum, când lumea creştină se află în conflict cu lumea islamică, noi cercetăm un obiectiv care are se leagă de aceste relaţii între Europa şi Orient, dar important e ca rezultatele să fie interpretate fără prejudecăţi, lăsând de-o parte tot ce se întâmplă în lume”, a completat Major Balazs. 

Ce au descoperit arheologii la Igriş

Prima etapă a lucrărilor arheologice de la Igriş a durat cinci săptămâni, iar rezultatele sunt înbucurătoare. “Putem vedea o construcţie care avea ca structură un turn. Ştim că otomanii au atacat aceaste ţinuturi în timpul lui Ioan Zapolya. Este posibil ca aceste ziduri să fie legate de acea perioadă, însă următoarele săpături ne vor lumina cu siguranţă. E foarte important că a apărut şi podeaua din interiorul bisericii. Am găsit şi multe schelete umane din secolele XIV-XV. Se pare că cei îngropaţi au fost personalităţi importante din zonă. Într-un al colţ, puţin sub biserică, a apărut o uriaşă groapă comună, unde am găsit foarte multe schele umane arse. Din păcate nu vom reuşi să deschidem aceast mormânt din cauza pânzei freatice foarte ridicate. Dar ce am scos până acum ne indică un eveniment provocat de invazia mongolă din 1241, care a afectat această mănăstire. Presupunem că acestea sunt victimele atacului, despre care aflăm şi din scrierile lui Rogerius. În urma lucrărilor de conservare şi restaurare vom putea oferi mai multe informaţii”, a mai declarat Major Balazs. 

Printre obiectele scoase la lumină se află bucăţi din decoraţiunea bisericii din secolul al XIII-lea, foarte multe obiecte adunate din morminte, inele purtate de persoanele înhumate, din secolul al XV-lea, de asemenea, au ieşit la iveală chei, medalione, foarte multe obiecte ceramice.

Loc de studiu şi cercetare pentru anii ce urmează

Săpăturile şi cercetările de la Igriş se vor intinde pe mulţi ani de acum în colo. “Planul nostru este ca înreaga zonă să fie săpată sistematic. Acest loc poate să devină important şi pentru mediul universitar. Este o oportunitate pentru studenţii de la Istorie şi Arheologie. Aici va mai fi de lucru mai mulţi ani. Nu trebuie să ne grăbim, totul trebuie făcut încet, uşor, precis, documentat şi folosind cele mai noi tehnologii. Este o oportunitate fantastică. Mă bucur că şi autorităţile locale sprijină crearea unor puncte muzeale locale unde să vină turiştii şi copii din şcoli, să afle mai multe despre trecutul acestor localităţi”, a mai spus Balazs.    

Istoria acestei mănăstiri a fost una zbuciumată, fiind devastată de invazia tătară din anul 1241. Mănăstirea a renăscut după plecarea tătarilor, în anul 1247. Un nou asediu a avut loc în timpul răscoalei cumanilor din 1282, dar mănăstirea a fost apărată cu succes. Treptat, mănăstirea a scăzut din importanţă şi a mai funcţionat până la 1551 când a fost distrusă definitiv de către otomani.

Citiţi şi:

Arheolgii români şi maghiari caută la Igriş mormântul puternicului rege Andrei al II-lea al Ungariei FOTO

Regele Ungariei, căutat în România. Operaţiune arheologică fără precedent desfăşurată în apropiere de Timişoara