Anomaliile Justiţiei. Colaborarea cu fosta Securitate îl urmăreşte pe un judecător după pensionare, dar i-a permis să lucreze în sistem timp de cinci ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dovedit colaborator al Securităţii, fostul preşedinte al Judecătoriei Lugoj, judecătorul Ioan Cozilec, s-a pensionat la sfârşitul lunii septembrie 2015. După pensionarea magistratului, CSM a emis o hotărâre în care arată că judecătorul nu îndeplineşte condiţia bunei reputaţii, în cazul în care doreşte să revină în sistem. Aflat în aceeaşi situaţie, magistratul a îndeplinit însă, condiţia bunei reputaţii care i-a permis să lucreze în sistem.

Justiţia din România a fost zguduită în 2008 de dezvăluirile Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS), care a publicat o listă cu 29 de judecători care au colaborat cu fosta Securitate. Printre ei şi fostul preşedinte al Judecătoriei Lugoj, Ioan Cozilec. În urma unui proces dintre CNSAS şi Ioan Cozilec, atât Curtea de Apel Bucureşti, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au constatat că Ioan Cozilec a colaborat cu Securitatea. Ultima decizie în acest caz, emisă în 2010, nu i-a afectat, însă, cariera magistratului, care a activat în ultimii ani ca judecător delegat la Penitenciarul Popa Şapcă din Timişoara.

La jumătatea lunii septembrie, judecătorul în vârstă de 55 de ani, cu o vechime în magistratură de peste 26 de ani a depus la CSM cererea de pensionare. În şedinţa din 22 septembrie, plenul CSM a hotărât aprobarea cererii de pensionare a judecătorului Cozilec, constatând că „în prezent, domnul judecător Cozilec Ioan nu este suspendat din funcţie ca urmare a arestării preventive sau a trimiterii în judecată şi nici nu se află supus vreunei cercetări disciplinare”.

Reputaţia, verificată după pensionare

În ciuda pensionării judecătorului prin decizia din 22 septembrie, în şedinţa  Consiliului Superior al Magistraturii din data de 20 octombrie, s-a pus în discuţie Raportul Inspecţiei Judiciare „privind rezultatul verificărilor referitoare la îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie, de către domnul judecător Cozilec Ioan”. În aceeaşi şedinţă, Secţia pentru judecători a CSM a emis o hotărâre prin care „a constatat că există indicii pentru neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către domul COZILEC IOAN, fost judecător la Judecătoria Lugoj şi a dispus citarea acestuia la termenul din data de 17.11.2015”.

Punerea în discuţie a problemei privind buna reputaţie a „domnului judecător”, este cel puţin ciudată, în condiţiile la data la care s-a luat în discuţie problema reputaţiei, magistratul era deja pensionat. Membru al CSM, judecătorul Horaţius Dumbravă a explicat raţiunea acestei decizii. „Am mai avut astfel de situaţii. Am decis în felul acesta pentru că dacă peste ani ani şi-ar dori vrea să revină în sistem poate să revină doar dacă nu are nicio pată. Raţiunea este că poţi să vii în sistem dacă nu ai fost sancţionat disciplinar, nu ai fost condamnat penal sau ai o bună reputaţie”, a arătat Horaţius Dumbravă, potrivit căruia decizia CSM poate fi contestată.

Judecătorul CSM a mai explicat că hotărârea privind neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie îl poate afecta pe fostul judecător Cozilec doar dacă vrea să revină în magistratură, pensia nefiindu-i afectată de această decizie. Cu alte cuvinte, judecătorul nu îndeplineşte condiţia bunei reputaţii pentru a reveni în sistem, dar, aflat în exact aceeaşi situaţie, a putut îndeplini condiţia bunei reputaţii pentru a rămâne în sistem.

Racolat la 15 ani cu numele de cod „Ion Grigorescu”

Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti prin care s-a constatat calitatea de colaborator a lui Ioan Cozilesc arată că fostul judecător a fost racolat de Securitate pe când avea vârsta de doar 15 ani şi era elev în clasa a IX-a, la liceul din comuna Bethausen. Potrivit documentului amintit, copilul de la acea vreme se angaja „să sprijine organele de securitate pentru a colabora în mod secret şi activ şi cinstit pentru prevenirea persoanelor sau faptelor care ar aduce atingere orânduirii socialiste”. Acelaşi document mai arată că recrutarea lui Cozilec a fost decisă de organele de securitate „pentru prevenirea unor fenomene negative care ar putea avea loc în procesul instructiv-educaţional, în condiţiile în care unul dintre elevi a refuzat să depună jurământul în cadrul pregătirii premilitare pentru că era sectant”.

Potrivit datelor de la CNSAS, la dosarul lui Cozilec sunt patru note informative. Într-una dintre ele Cozilec o „turna” pe profesoara de engleză de la Şcoala din Bethausen care şi-a exprimat  nemulţumirea faţă de prelungirea vacanţei elevilor. Potrivit notei informative formulate de „Grigorescu”, profesoara de engleză a afirmat că „elevii aceştia numai carte nu fac. În rest, de toate – toamna agricultură, iarna Cântarea României, primăvara cresc viermi de mătase, iar în rest sunt tot în vacanţă”. În aceeaşi notă, se reţinea că profesoara de engleză a spus că „ea crede că cineva face intenţionat ca învăţământul să meargă aşa prost în România”. Judecătorii au considerat că furnizarea acestor informaţii „a îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”. 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite