A doua „victimă“ a procurorului Lazăr, un recidivist care a atacat şi dezarmat un grănicer. Antena 3 l-a prezentat drept deţinut politic şi „erou“

Ioan Muntean, omul care a acordat un interviu la Antena 3 în care a afirmat că ar fi fost abuzat de procurorul Augustin Lazăr în timpul detenţiei din anii '80, a fost de fapt condamnat pentru tâlhărie şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. În cadrul emisiunii de la televiziunea de ştiri, bărbatul a fost prezentat drept un erou, fost deţinut politic.

Scandalul de presă în care este implicat Augustin Lazăr, cu privire la activitatea sa în timpul regimului comunist, cuprinde şi un episod în care Ioan Muntean un presupus fost deţinut politic îl acuză pe actualul procuror general al României că ar fi ordonat persecutarea sa în timpul detenţiei de la Penitenciarul Aiud.
 

Ioan Muntean a spus în cadrul emisiunii Sinteza Zilei de la Antena 3 că a fost eliberat de la Penitenciarul Aiud după şapte ani, deşi înainte a intrat în comisia de liberare condusă de procurorul Augustin Lazăr. “Dacă el zicea nu, nu plecai. Eu am fost de două ori amânat!”, a acuzat Muntean în timpul emisiunii. 

Portatul G4 Media a prezentat documente despre „eroul trimis la carceră de Augustin Lazăr” în perioada comunistă, potrivit Antena 3, din care reiese că Ioan Muntean a fost un deţinut recidivist de drept comun.

Ioan Muntean a fost, de fapt, condamnat pentru tâlhărie şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce a atacat un grănicer şi l-a deposedat cu forţa de pistolul mitralieră şi 30 de cartuşe. Conform documentelor, Munteanu a lovit şi dezarmat un militar, după care a fugit cu armamentul. Acesta a fost însă prins, judecat şi condamnat la închisoare.

S-a întâmplat, conform unei sentinţe judecătoreşti emise în 1980, ulterior tentativei lui Ioan Muntean de trecere a frontierei cu Iugoslavia. Înainte de acest moment, bărbatul originar din Sibiu mai primise o condamnare la închisoare cuprinsă între 7 luni şi 4 ani pentru abuz în serviciu, ucidere din culpă şi neglijenţă în serviciu.

Sentinţa Tribunalului militar din Timişoara

“În data de 11 iulie 1980, fiind hotărât să treacă în mod fraudulos frontiera din ţara noastră cu Iugoslavia pentru a ajunge într-un stat capitalist – a plecat cu un autoturism însoţit de Wolf Alfred şi Udrea Ioan, pe care-i cunoştea din penitenciar, la Oraviţa.

Aici au stat timp de două zile, după care, împreună au plecat spre frontieră în direcţia localităţii Vărădie. După ce au studiat împrejurările şi posibilităţile de trecere a graniţei, când au ajuns la malul râului Caraş, s-a despărţit de cei doi infractori, care, fiind înotători, au reuşit să treacă râul pe celălalt mal, iar inculpatul a rămas singur pe malul opus al apei.

Datorită acestei situaţii, inculpatul a mai stat până în dimineaţa zilei de 4 iulie 1980 în zona de frontieră, după care s-a hotărât să revină la Timişoara. În timp ce se afla într-o staţie de autobuz ITA din localitatea Greoni, a fost legitimat de soldatul Jurj Vichente, militar grănicer… În timp ce se deplasa sub escortă de la Greoni spre localitatea Grădinari, după ce a ieşit pe câmp, având în mână o plasă cu două cutii de conserve, la un moment dat l-a lovit cu acesta peste faţă pe soldatul Jurj Vichente, sărind asupra acestuia pentru a-l dezarma… La un moment dat inculpatul l-a prins pe soldat de gât pentru a-l determina pe acesta să predea arma şi muniţia din dotare. În acest fel inculpatul a reuşit să-l dezarmeze pe soldat, luându-i prin violenţă pistolul mitralieră şi încărcătorul cu 30 de cartuşe. După circa trei ore, inculpatul a fost reţinut şi dezarmat de către alţi militari grăniceri”, scrie în sentinţa Nr. 259 din 26 iulie 1980 a Tribunalului Militar Timişoara, prezentată de G4Media.
 

În consecinţă, Tribunalul Militar din Timişoara l-a condamnat pe Ioan Munteanu la opt ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi pentru şase ani.

Radu Filipescu, un alt fost deţinut politic închis la Penitenciarul Aiud consultat de "Adevărul" în această chestiune, ne-a declarat, printre altele: „Domnul Muntean are legitimaţie de deţinut politic eliberată în 2019, acum vreo o lună. În fine, nu-mi permit să contrazic fără să am mai multe elemente".

Teodor Stanca: "Să spui că ai prins marele vinovat pentru crimele comunismului, este o exagerare"

“Adevărul” l-a căutat pe Teodor Stanca, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) – filiala Timiş, pentru a afla părerea acestui despre acest caz.

Teodor Stanca a fost deputat în legislaţia 1996-2000 şi unul dintre cei care s-au luptat pentru acceptarea Legii Lustraţiei (Punctul 8 din Proclamaţia de la Timişoara). Stanca spune că dacă Legea Lustraţiei ar fi fost pusă în practică, astăzi nu s-ar fi vorbit de multe personalităţi.

“Firesc ar fi fost să apară o Lege a lustraţiei, cum a apărut în alte ţări comuniste. Prima încercare am eu depus-o în Parlament, în 1999. Ea a fost repartizată la comisie şi urma să-şi urmeze circuitul. Numai că preşedintele comisiei era Dan Marţian, care el însuşi trebuia să fie lustrabil. Aşa că a tot amânat-o. Se aştepta un aviz de la Consiliul consultativ. Cine era acolo? Nimeni altul decât domnul Valer Dorneanu. El a desfiinţat practic această lege. A stârnit multe reacţii atunci. În 2010 s-a reluat treaba cu Legea lustraţiei, de către liberali. A trecut prin cele două camere, dar nu a fost promulgată pentru că se aştepta un punct de vedere de la CCR. Ori la CCR tocmai a apărut acolo Valer Dorneanu. Ce vreau să spun... Dacă ar fi fost o lege a lustraţiei, nu ne-am fi întâlnit cu cazul Augustin Lazăr. Dar nu ne-am fi întâlnit nici cu domnul Augustin Dorneanu, că şi el a fost procuror comunist. Nu ne-am fi întâlnit nici cu domnul Tudorel Toader, care a fost procuror comunist. Prin urmare, acum să spui că faci lumină cu Augustin Lazăr, să spui că ai prins marele vinovat pentru crimele comunismului, este o exagerare”, a declarat Teodor Stanca (foto jos).

“Nu toţi s-au născut eroi”

Legat de activitatea lui Augustin Lazăr în anii ’80, Teodor Stanca nu doreşte să aducă niciun fel de acuzaţii, însă nu vrea nici să-l aprere. 

“Şi acum sunt comisii de liberare la penitenciare. Nici acum nu acordă reduceri de pedepse cum vor unii sau alţii. Sunt aceleaşi criterii, să nu aibă abateri grave la dosar etc. Nu vreau să-l apăr pe Lazăr. El răspundea de penitenciarul din Aiud, a făcut parte din comisia de liberare condiţionată. El s-a trezit acolo cu domnul Filip, pe care-l cunosc, un om de mare curaj, care îndepliniea condiţia, dar dosarul era plin tot felul de acuzaţii, că el se lua de toţi, scria peste tot, iar din punct de vedere al comportamentului era destul de încărcat. Aşa că această comisie a trimis dosarul în justiţie. Aşa era legea. Nu-i apăr. Dar şi dacă voia să elibereze pe cineva, trebuia să se pronunţe instanţa judecătorească. Da. Nu toţi s-au născut eroi. Nu-l poţi acuza pe Lazăr că nu a respectat legea. În perioada aceea au fost mulţi care au riscat, care au suferit, dar au fost şi multe complicităţi. Acum Lazăr este acuzat că nu şi-a riscat cariera, nu a dorit să devină erou. Nu toţi au fost eroi, aşa au fost vremurile. Sigur, acum Lazăr este incomod pentru puterea de acuma, este un bun prilej de a-l elimina. Numai că atunci ar fi trebuit lustraţi toţi şi din tabăra opusă”, a mai declarat Teodor Stanca.