Victor Babeş, savantul român care a descoperit 50 de noi tipuri de microbi şi un vaccin împotriva turbării

Victor Babeş este considerat unui dintre cei ai mari oameni de ştiinţă ai lumii

Victor Babeş este considerat unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă la nivel mondial. A descoperit peste 50 de microbi şi este considerat cel mai mare parazitolog din lume.

Victor Babeş s-a născut la Viena în iulie 1854, unde obţine şi diploma de „Doctor“ în medicină. Se remarcă prin propria metodă de gândire care se evidenţiază prin sistem interdisciplinar.

„El îşi termină studiile liceale la Budapesta. Urmează aici un curs de medicină şi apoi doi ani de medicină la Viena, unde funcţionează ca demonstrator la catedra de medicină. În 1872 revine la Budapesta, unde este numit asistent la catedra de anatomie patologică. Aici rămâne până în anul 1872. Între timp la Viena îşi ia Diploma de doctor în medicină şi titlul de docent la Universitatea din Budapesta, unde este numit profesor de anatomie patologică şi bacteriologică. Între 1877 şi 1886 a tipărit 60 de lucrări de seamă. Caracteristic în activitatea lui este faptul că el n-a despărţit diferitele ramuri ale ştiinţelor medicale unele de altele, el n-a separat ştiinţele de practică. Babeş a rostit odată o minunată cugetare: «Cu cât un învăţat dominează mai mult ştiinţa, cu atât vederile sale devin mai largi, cu atât ele se întind mai mult peste marginile înguste ale specialităţii sale»“, arată profesorul Iacob Haller în lucrarea „Marele savant-patriot Victor Babeş.

Concepţia filosofică a lui Victor Babeş

Savantul Victor Babeş şi-a fundamentat propria concepţie filosofică, care a stat la baza cercetărilor sale şi a descoperirilor care au însemnat un salt spectaculos al medicinei. „Gândirea filosofică a savantului interesează mult. Ea luminează şi explică scheletul solid al operei sale, fundamentul pe care el clădeşte, construieşte, creează. «Consideraţiuni asupra raportului ştiinţelor naturale către filozofie» este prima lucrare cu conţinut filosofic pe care Victor Babeş a scris-o la vârsta de 25 de ani. Lucrarea prezintă o luare de poziţie faţă de problemele filosofice.  Microbiologia explică cauza bolilor infecţioase, realizează pentru un cercetător o sănătoasă gândire filosofică. După un an apare o altă lucrare filosofică a lui Babeş: «Un picuţ de filozofie». Mai târziu, la 70 de ani, Victor Babeş, după ce realizează peste 1.000 de lucrări ştiinţifice, rostesteşte la Ateneul Român testamentul său filosofic intitulat «Credinţă şi ştiinţă», a treia şi ultima sa lucrare cu continut filosofic“, mai menţionează Iacob Haller.

Simţămintele patriotice îl determină să se întoarcă în ţară

Ca urmare a simţămintelor patriotice pe care le nutrea, Victor Babeş acceptă invitaţia şi vine în România pentru a conduce Institutul de bacteorologie şi a activa în cadrul facultăţii din Bucureşti. „În 1886 este invitat stăruitor să ocupe o catedră la Facultatea din Bucureşti şi să conducă un Institut de bacteriologie. El renunţă la universitatea din Budapesta şi, împins de simţămintele sale patriotice, primeşte invitaţia. Venit în tară, înfiinţează la Facultatea de Medicină învăţământul de Anatomie patologică şi bacteriologie. Purtător de orizonturi noi, el a pus piatra fundamentală în studiul medicinei. Opera sa reprezintă o adevărată comoară ştiintific-culturală a patriei şi reprezintă o contribuţie deosebit de însemnată a ştiinţei româneşti, adusă progresului ştiinţei mondiale“, preciza Iacob Haller în lucrarea sa.

Precursor al tratamentului antibiotic

Pionier al medicinii profilactice, Babeş s-a străduit toată viaţa să evite bolile, să găsească vaccinuri, seruri preventive care să pună la adăpost omul de îmbolnăviri şi să fixeze cu siguranţă diagnosticul. Babeş căuta să transforme microbii ce dau boli în microbi slăbiţi, atenuaţi care injectaţi omului sau animalelor utile, să producă rezistenţă contra bolilor date în natură de aceiaşi microbi virulenţi.

Igienistul Babeş muncea să înlăture bolile date de apele infectate, el se străduia să vaccineze populaţiile ameninţate de epidemii. Babeş a înfiinţat în cadrul Institutului "Babeş", serviciul de vaccinare antirabică cu un vaccin imaginat de el însuşi, menit să prevină apariţia teribilei boli la cei muşcaţi de câini sau de lupi turbaţi. Metodele originale proprii întrebuinţate în cercetări, tehnicile imaginate de el pentru rezolvarea necunoscutelor din experienţe, aparatele inventate de el, instrumente făurite de el au fost însuşite şi întrebuinţate în laboratoarele din toată lumea.

Babeş a descoperit 50 de noi microbi. El a arătat că anumite asociaţii de microbi pot produce boli. În această problemă de o importanţă deosebită, ce a studiat-o în 1885, ce s-a realizat cu 60 de ani mai târziu este tratamentul cu antibiotice“, mai arată profesorul Iacob Haller. 

Autorul unei descoperiri remacabile împotriva turbării

Victor Babes s-a dedicat cercetării anumito boli fără leac la vremea respectivă: ciumă, holeră, în tuberculoză, în răpciugă, în lepră, în diferite, în gangrenă pulmonară, în febrele tifoide şi paratifoide, sifilis. Rezultatele muncii sale au stat la baza descoperirii leacurilor pentu combaterea acestor boli.

„El a studiat pelagra, «boala mizeriei», cum a numit-o Babeş, o problemă de care s-a ocupat mult timp. În domeniul turbării, descoperirile lui Victor Babeş au o valoare excepţională pe plan mondial - virusul turbării văzut de Babeş are mărimea între a 20.000 şi a 10.000-a parte dintr-un milimetru. Tot el a descoperit în celulele nervoase din creier din organismul mort de turbare, nişte globi atunci când e vorba de turbare, ceea ce este foarte important. Cercetările s-au făcut timp de 50 de ani. Azi, această descoperire a fost redată autorului ei şi corpii cu pricina au luat denumirea lui Babeş - Negri. Vaccinul contra turbării, preparat de savantul român puţin timp după ce Pasteur imaginase vaccinul său, a dat rezultate strălucite, timp de zeci şi zeci de ani, în lupta pentru prevenirea bolii, iar metoda de vaccinare găsită de el a primit numele de «metoda românească». Cartea sa despre turbare, publicată în 1912 este un monument al ştiinţei. Deci după Pasteur, Babeş poate fi considerat ca primul între cei mai mari cercetători ai turbării. Turbarea este o boală provocată de un virus, este o viroză“, se precizează în lucrarea „Savantul-patriot Vitor Babeş“. 

A studiat diferite boli infecţioase al animalelor 

Victor Babşe s-a preocupat şi de alte viroze ca rujeola, vărsatul, gripa, scarlatina, tifosul exantematic, febra aftoasă etc. Mai mult decât atât, el a studiat şi diferite boli infecţioase ale animalelor: dalacul, holera găinilor, tuberculoza păsărilor etc. „Cu sprijinul acestor studii, el a descoperit cauza unei boli grave care omora oile, boii, vacile din Câmpia Dunării. Este vorba de paraziţi, denumiţi «Babesioze». Tot în domeniul parazitologiei, Babeş are lucrări de seamă de malarie, trichinoză etc“, arată profesorul Iacob Haller.

Ca urmare a cercetărilor sale din domeniul parazitologiei, Babeş a fost considerat cel mai mare parazitolog din lume. El este considerat pionier în prepararea şi folosirea serurilor - serul antidifteric. În laboratoarele din Paris, în prepararea serurilor, s-a folosit metoda Babeş.