Târgu-Jiu: Ion Ciugudeanu, o viaţă în preajma albinelor
0Ion Ciugudeanu şi-a dedicat 45 de ani creşterii albinelor. A învăţat toate secretele apiculturii din cărţi şi reviste de specialitate.
Ce-i place: Apicultura și grădinăritul. Iubește florile. Îi place să petreacă timpul alături de membrii familie. Este pasionat de istorie și geografie. Când nu se ocupă de albinărit citește. Acest lucru îl face să se simtă mai relaxat și liniștit.
Ce nu-i place: Lenevia și hoția. Lui Ion Ciugudeanu nu-i place minciuna și băutura.Urăște persoanele care consumă alcool în cantități prea mari. De asemenea, nu-i place că statul a eliminat anumite subvenții care se acordau pentru deținătorii de familii de albine.
A copilărit în cartierul târgujian Preajba, părinții lui fiind crescători de oi. Tatăl vroia să-l facă cioban însă, Ion Ciugudeanu avea planuri mari pentru viitorul său. A lucrat timp de opt ani în cadrul CFR, a urmat Şcoala Postliceală Electromecanică Minieră Petroşani, după care s-a angajat la Combinatul Cărbunelui Târgu-Jiu, secţia Investiţii. Fiind pasionat de ştiinţele naturii, îşi dorea să devină profesor de geografie.
Nu a ştiut că mai târziu va descoperi pasiunea pentru apicultură. „Cred că pasiunea o moştenesc de la bunica, pe care, de altfel, nici nu am cunoscut-o. În timpul primului razboi mondial, nemţii ne invadaseră ţara. I-au cerut miere bunicii şi, pentru că i-a refuzat, au dat foc la stupi şi la casă. Bunicul m-a crescut şi mi-a povestit că bunica era o specialistă în materie de albinărit. M-am gandit să învaţ şi eu despre tainele apiculturii. După perioada efectuării stagiului militar, am devenit şef manevră în cadrul CFR, iar din primii bani am cumpărat un stup. Am venit cu el pe bicicletă de la mare distanţă“, povesteşte Ion Ciugudeanu.
Abonat la revista România Apicolă
Aşa s-a extins de la an la an, perfecţionându-se totodată în albinărit. Astăzi a ajuns unul dintre cei mai bine cotaţi apicultori din Gorj. În gospodăria din Preajba, Ion Ciugudeanu creşte aproape 400 de familii de albine. De zeci de ani colecţionează cărţi rare legate de creşterea şi întreţinerea familiilor de albine. Este abonat la revista Romania Apicolă. Acum deţine o întreagă bibliotecă de carţi valoroase şi saci cu reviste despre tratarea şi combaterea bolilor albinelor şi nu se plictiseşte niciodată să vorbească despre aceste mici zumzăitoare cu ac dulce. În urmă cu zece ani a obţinut certificat de calificare în meseria de apicultor.
Singurul crescător de mătci autorizat
După ce a căpatat mai multă experienţă şi dexteritate în acest domeniu, Ion Ciugudeanu a fost prima persoană din ţară care solicitat acreditare a stupinei de multiplicare, în anul 2008. „Nu sunt specialist dar pot să spun ca sunt profesionist în apicultură. Trebuie să ai un mare bagaj de cunoştinte. Am descoperit şi un secret în apicultură şi îl voi publica în revista România Apicolă. Lucrarea se va numi „Îndreptarea familiilor bezmetice“. Sunt singurul care a folosit această metodă care a dat roade. Eu am numit-o metoda înfometării. Împreună cu fiul meu, pasionat şi el de albinărit, am realizat un proiect european. Statul a contribuit cu 50 la sută, iar Uniunea Europeana cu 50 la sută. A fost un pas important în dezvoltarea producţiei de miere.“, spune apicultorul. A transmis tinerilor toate secretele apiculturii. De 15 ani de când a ieşit la pensie se ocupă cu drag şi pasiune de albine. Anual produce câteva tone de miere de calitate.„Am insuflat şi soţiei pasiunea către apicultură. Îmi doresc ca această meserie să se transmită descendenţilor mei“, încheie Ion Ciugudeanu.
Ce-i sfătuiţi pe apicultori?
Îi îndemn pe toţi apicultorii să citească, să studieze literatura de specialitate în domeniul stupăritului. Puţini sunt care cunosc genetica apiculturii. Cărţile sunt baza şi nu internetul.
Reprezintă apicultura o meserie profitabilă?
Cine vrea sa devină apicultor în ziua de azi o face din pură pasiune. Mulţi renunţă din prima la această meserie din cauză că de multe ori investiţia nu se regăseşte în profit. Din păcate apicultura nu mai are viitor dacă statul nu intervine rapid.