Spionul lui Brâncuşi de la Târgu Jiu. Marele sculptor a plătit un învăţător să-i trimită rapoarte în străinătate

Învăţătorul Vasile Cătuţ a monitorizat starea operelor lui Brâncuşi

Marele sculptor Constantin Brâncuşi a fost deosebit de preocupat de starea operelor de artă pe care le-a lăsat oraşului Târgu Jiu, astfel că a încheiat o convenţie cu un învăţător pentru a urmări modul în care sunt păstrate.

Cu doi ani înainte de începerea lucrărilor la Ansamblul monumental „Calea Eroilor“ de la Târgu Jiu, Constantin Brâncuşi a pornit corespondenţa cu Arethia Tătărăscu, soţia primului ministru din perioada respectivă, care a venit cu propunerea realizării unei opere de artă în memoria eroilor din Primul Război Mondial. Brâncuşi a venit la Târgu Jiu şi a stabilit locul unde va da viaţă concepţiei sale artistice.

„După corespondenţa începută în iunie 1935 cu Arethia Tătărăscu, preşedinta Ligii Naţionale a femeilor din Gorj, prin intermediul sculptoriţei Miliţa Petraşcu, ucenică a marelui sculptor, doi ani mai târziu, în vara anului 1937, Constantin Brâncuşi soseşte la Poiana şi apoi la Târgu Jiu pentru a realiza vestitul său ansamblu sculptural. Aici stabileşte locul în care va ridica acest ansamblu, gândit cu mult înainte  şi care se circumscrie unui adevarat sanctuar dedicat eroilor gorjeni din Primul Război Mondial, ca un omagiu adus vitejilor care s-au jertfit pentru libertatea ţării şi a poporului“, a aratat istoricul gorjean Vasile Marinoiu în articolul „Un document inedit despre Constantin Brâncuşi“. 

Vasile Cătuţ locuia într-o casă aflată din apropiere

Cum era firesc, Brâncuşi a legat multe prietenii în timpul şederilor sale la Târgu Jiu în perioada realizării Ansamblului. Unul dintre oamenii de încredere a fost învăţătorul Vasile Cătuţ, care avea vârsta de 65 de ani şi locuia într-o casă care se afla chiar în faţa Grădinii Publice, în care a sculptorul a ridicat Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii. Şi datorită faptului că învăţătorul avea în permanenţă sub privirile sale cele două opere, Brâncuşi l-a însărcinat să supravegheze starea în care sunt păstrate. 

„Revenind la Târgu Jiu şi fiind nevoit să stea aici câte 3-4 luni în anii 1937 şi 1938 pentru a realiza sau a supraveghea executarea lucrărilor la Ansamblul sculptural, Constantin Brâncuşi a legat câteva prietenii. Astfel, printre aceştia sunt arhitectul oraşului Iulius Doppelreiter cu care a trasat Calea Eroilor, apoi admnistratorul grădinii publice Alexandru Meculescu, doctorul veterinar Micu Marcu, învăţătorul Vasile Cătuţ. (...) Despre acesta din urmă avem câteva date puse la dispoziţie de nepoţii lui, Constantin şi Tonel Cătuţ. Învăţătorul Vasile Cătuţ era originar din satul Arcani şi avea circa 65 de ani atunci când l-a cunoscut pe Constantin Brâncuşi. Avea o figură impunătoare, de adevărat haiduc, cu mustăţi sufoase şi îmbrăcat în costum schilăresc. El domicilia în casa pe care şi-a construit-o în Târgu Jiu, unde era învăţător, pe strada Eroilor nr. 1, deci în imediata apropiere a grădinii publice şi a operelor sculptate de Brâncuşi“, menţionează Vasile Marinoiu. 

200 de lei pentru a monitoriza starea operelor

În vara anului 1937, învăţătorul Vasile Cătuş a încheiata o înţelegere scrisă cu Constantin Brâncuşi prin care se angaja să-l anunţe în scris, la Paris, de două ori pe an în legătură cu starea operei şi conservarea acesteia. „Pentru acest serviciu, sculptorul se obliga să-i plătească suma de 200 de lei pe fiecare an. Această înţlegere a fost chiar legalizată prin notariat şi care, probabil, şi-a urmat cursul până la declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial sau poate până la moartea învăţătorului“, arată istoricul Vasile Marinoiu. 

Înţelegerea încheiată între Constantin Brâncuşi şi Vasile Cătuţ avea următorul cuprins:

„Înţelegere de mână. Întocmită în Târgu Jiu, între noi Brâncuşi Constantin sculptorul şi Cătuţ Vasile învăţătorul, această înţelegere cu original la întâiul, iar copia la secundul, fiind pusă în vigoare din vara leat 1937 şi până la sfârşitul zilelor. Astfel, hotărâm şi iscălim.  1. Eu, sculptorul Brâncuşi Constantin, plătesc cu act notarial către învăţătorul Cătuţ Vasile lei 200 (două sute) pentru ajutorul dat mie. Aşişderea se vor plăti câte altele 200, adică două sute lei pe fiecare an de către mine pentru învăţătorul Cătuţ Vasile ce astfel are obligaţia de îmi scrie la Paris despre starea şi păstrarea operei mele lăsate la Târgului Jiu de Gorj.  2. Eu, învăţătorul Cătuţ Vasile, din Târgu Jiu, judeţul Gorj, mă oblig a scrie despre buna păstrare şi starea operei ce o lasă Târgu Jiu sculptorul Constantin Brâncuşi. Scrisorile vor fi trimise la Paris de cel puţin două ori pe an. Totodată certific că am primit suma de 200 de lei, adică două sute lei de la sculptorul Brâncuşi Constantin. Cu originalul la sculptorul Constantin Brâncuşi şi copia la învăţător Cătuţ Vasile“. 

„Această înţelegere demonstrează faptul că marele sculptor nu lăsa nimic la voia întâmplării, de aceea soarta operelor pe care urma să le ridice la Târgu Jiu nu-i era indiferentă“, menţionează istoricul Vasile Marinoiu.