Covoare olteneşti vopsite cu plante . O meşteră din Tismana confecţionează covoare unicat

Mihaela Văcariu foloseşte diferite plante pentru a vopsi lâna folosită la confecţionarea covoarelor

Mihaela Văcariu din satul Topeşti, localitatea Tismana, este o păstrătoare a tradiiţiilor româneşti. Într-un mic atelier, aceasta confecţionează covoare olteneşti aşa cum se făcea şi acum o sută de ani.

Meşterul Mihaela Văcariu este şi profesor al Şcolii Populare de Artă Gorj şi iniţiază zeci de copii în arta ţesutului. Ţese de când era copil. A învăţat meşteşugul de la mama sa, care lucra la Arta Casnică Tismana, o unitate de tradiţie. 

Covoarele pe care le realizează sunt deosebite, modelele şi coloritul fiind speciale. „Covorul oltenesc are o ornamentaţie vegetală în general, dispuse orizontal, în rânduri dese. Se mai folosesc motivele cu oameni, animale, motive figurale, care se interpun în cel vegetal. Se mai folosesc motive geometrice, pe margine şi bordură. În covoarele mari predomină rombul. Culorile sunt de o gamă variată şi trebuie puse în aşa fel încât să nu deranjeze ochiul. Pentru modelele de pe covor mai am planşe acasă, dar necesită şi existenţa imaginaţiei. Când ţeşi o floare, un mac, trebuie să îl faci asemănător cu cel din realitate“, ne explică meştera.

Munceşte două luni la un covor 

La un covor de acest fel se munceşte un timp îndelungat, chiar şi mai multe luni. Un metru pătrat se vinde cu 400-500 de lei. „Se lucrează greu! Lucrez şase opt ore pe zi la un covor mare, pe care îl termin şi în două luni. Sunt ţesături de lână, care sunt o valoare, făceau parte din zestrea fetelor de la ţară. Cred că fiecare tânăr care pleacă din casa părintească vrea să aibă amintire un astfel de covor, ţesut cu dragoste de mamă sau de bunică. Este foarte scump, însă munca este pe măsură. Mergem la toate târgurile şi expoziţiile de profil, în ţară, dar şi peste hotare pentru a prezenta covorul oltenesc. Un preţ mediu este de 500 de lei metrul pătrat”, a spus meştera din Tismana. 

Foloseşte plante pentru a vopsi lâna

Mihaela Văcariu foloseşte diferite plante pentrui a vopsi lâna din covoare. „Folosim fire vopsite cu plante, nimic chimic. Lâna o iau de la ciobani şi merg la maşină, la darac, o vopsesc dacă este nevoie, dacă găsesc lână neagră, albă, seină, nu o mai vopsesc cu nimic. Vopsesc cu ceai, frunze de ceapă, culori care nu iasă. Oamenii sunt interesaţi de aceste produse tradiţionale“, ne explic Mihaela Văcariu

 A vândut covoare în toată lumea

Covoarele sale au ajuns în casele străinilor, care apreciază foarte mult arta casnică oltenească. A vândut covoare românilor plecaţi în Statele Unite ale Amaerici sau în ţări din Europa. 

Mihaela Văcariu le predă copiilor meşteşugul pe care l-a practicat cu multă dragoste o viaţă întreagă. „Învăţ şi copiii să păstreze tradiţia în continuare. Iniţiez tinerii în arta ţesăturilor olteneşti, în special în cea a covorului oltenesc. Noi îl promovăm cu ajutorul Şcolii Populare de Artă. Am 25 de elevi la Topeşti, la SPA. Am copii mici de grădiniţă care vin să vadă cum se lucrează“, a precizat Mihaela Văcariu.