La mulţi ani bulgarilor din Târgovişte! 166 de ani de când s-au stabilit la marginea oraşului

Cartierul de etnici bulgari Matei Voievod din Târgovişte este cunoscut drept Cartierul Sârbilor

În anul 1851, un număr de 57 de familii bulgăreşti au plecat de la Băleni, jud. Dâmboviţa, de pe moşia marelui ban Grigore Băleanu, după ce au devenit oameni liberi şi s-au aşezat pe un loc cumpăraţ de la culcerul Scarlat Geanoglu din Târgovişte. Locul cumpărat se află în marginea de S.E. a oraşului, în capul oraşului, pe drumul Ploieştilor, actualul cartier Matei Voievod din Târgovişte.

Autorităţile au marcat momentul printr-un eveniment care a avut loc la Casa de Cultură a sârbilor.

"Sunt 166 de ani de când comunitatea bulgară se află pe aceste meleaguri. Sunt 166 de ani pe parcursul cărora au dovedit că ştiu să îşi păstreze identitatea, că ştiu să trăiască în armonie şi să se dezvolte prin hărnicie şi demnitate! Cinste lor", le-a transmis viceprimarul Municipiului Târgovişte, Monica Ilie. 

Cartierul de etnici bulgari Matei Voievod din Târgovişte este cunoscut drept Cartierul Sârbilor. Tuturor bulgarilor refugiaţi în Evul Mediu în sudul României din cauza ocupaţiei Otomane li s-au spus sârbi spre ai ferii de expulzare, Bulgaria la acea vreme fiind Paşalâc Turcesc.

La 09 decembrie 1854 bulgarii proaspăt aşezaţi, împreună cu locuitorii din preajmă pun bazele reconstruirii din temelii a Bisericii Sfântul Nifon recunoscutî de atunci ca Biserica Sârbilor şi înfiinţarea cimitirului prin donarea terenului de comunitatea bulgară, cimitir recunoscut ca Cimitirul Sârbilor.

Cartierul "Matei Voievod" din Târgovişte

Trecerea sârbilor, bulgarilor şi a altor popoare din Balcani peste Dunăre în Ţara Româneasca se făcea fie în grupuri, fie individual. Aşa au luat naştere, se pare, şi cartierul "Matei Voievod" din Târgovişte, dar şi comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa. 

Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei “Zaedno” a bulgarilor din Târgovişte, cartierul nu a apărut dintr-o data, ci succesiv, în mai multe etape. Încă în evul mediu existau "Ruşii den Târgovişte" sau "Ruşii logofătului de lângă Târgovişte", ceea ce pare sa indice o populaţie de origine slavă mai veche.

În secolul XVIII, banul Mihai Cantacuzino vorbeşte despre Mahalaua sârbească. Enumerând mănăstirile şi bisericile din oraş, el vorbeşte despre biserica "Serbiloru" şi o alta a "mahalalei sârbesci".

In 1936, prin art.251 din Legea administrativă, se înfiinţează comuna suburbană Matei Voievod, din vechea mahala sârbească. Strada Plutonier Dima Ion (aşa se numea Calea Ploieşti, de la Biserica Sf. Nifon pana la Abator) şi drumul ce da în Iazul Morilor până în dreptul fabricii de spirt Spodheim, rămâneau pe teritoriul oraşului. Aparţinea de oraş şi Calea Domnească până la Greceanu. Cartierul ţigănesc rămânea de asemenea în oraş.

Primul primar a fost Grigore Georgescu, notar Vasile Arabagiu, iar clădirea primăriei se afla pe strada Grădinari.

De-a lungul anilor, cu diferite prilejuri, bulgarii din Mahalaua sârbeasca şi-au dovedit deplina lor recunoştinţa fata de tara şi poporul care le-a oferit adăpost. 

Astfel, bulgarii din Târgovişte au aprovizionat cu cantităţi uriaşe de zarzavaturi armata română la războiul de independenţă din 1877. De asemenea, din aceeaşi mahala se dădeau pentru rechiziţii 47 de cai, un sacrificiu destul de mare pentru ei, dacă ne gândim că pentru ocupaţia lor, grădinăritul, caii erau indispensabili.