GALERIE FOTO Obicei unic la Morteni - Sărbătoarea “Geavrelelor”

Peste 300 de cetăţeni ai comunei dâmboviţene Morteni s-au adunat, vineri, de Bobotează, în faţa primăriei, pentru a serba Geavrelele, obicei unic în România, constând în împodobirea unor prajini lungi de 14 metri fiecare cu batiste colorate cusute manual de fetele nemăritate. Bătrânii sunt de părere că fetele care cos cât mai multe geavrele vor avea şanse mai mari să se mărite anul acesta.

“Este foarte veche această tradiţie. Nici nu ştim de când este. Am întrebat şi eu bătrânii satului şi aşa mi-au spus. Dacă într-un an nu facem steagul , tradiţia spune că şapte ani la rand, nu mai aveam voie să facem steagul şi automat noi trebuie să ţinem această tradiţiei. Este o sărbătoare care simbolizează bunăstare, prosperitate, deschiderea universului către mai bine şi linişte sufletească”, a declarat primarul Ion Butuligă.

Potrivit tradiţiei vechi de sute de ani, tinerii împodobesc prăjini cu beţe şi panglici de cânepă ţesute în razboi de către femeile comunei şi folosite pentru prinderea geavrelelor de steag. Împodobirea steagurilor continuă cu ciucurii din lână viu coloraţi, dar şi cu panglici de mătase. În capatul prăjinei se aşează o cruce din lemn şi busuioc.

Batranii spun că de Geavrele îşi aduc aminte mereu de copilărie. Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele, mai ales că numai un steag trebuie împodobit cu cel puţin 1000 de batiste.

“Obiceiul constă în strângerea geavrelelor de către tinerii din localitate, necăsătoriţi, cu stagiul militar satisfăcut, de la fetele din sat. După aceasta se alege o gazdă unde se strâng toate geavrelele din fiecare sector al satului. Satul este împărţit în patru sectoare, Branişte, Centru, Margine şi Băjenari”, a declarat directorul Căminuli Cultural Morteni,  Cornel Paparete.

Cele patru steaguri sunt pregătite de cei mai pricepuţi bărbaţi din sat care lucrează timp de mai multe zile la împodobirea acestora. Toată noaptea de cinci spre şase ianuarie, ei trebuie să stea de pază pentru a nu fi furate steagurile, în caz contrar, aceştia fiind nevoiţi să le răscumpere cu câteva sute de lei şi ţuică sau vin.

În dimineaţa Botezului Domnului, în mijlocul satului se adună toţi sătenii. Ei aşteaptă venirea preotului care binecuvantează atât apele cât şi geavrelele, după care merg să sfinţească fiecare gospodarie din comună.

Tradiţia spune că cine nu primeşte stegarii va avea un an plin de ghinioane, astfel că gospodarii îi aşteaptă cu cele mai alese bucate sau cu bani. Grupul de tineri este însoţit de un preot care felicită şi binecuvântează pe cei ce poartă numele Ion.

Dupa 8 ianuarie se desfac geavrelele care sunt înapoiate fetelor, iar prăjinile se ţin în podul unor case alese, până în Ajun de Crăciun când sunt aduse la biserică pentru a fi sfinţite.