Opt milioane de lei investite pentru consolidarea uneia dintre cele mai importante mănăstiri din Bucovina
0
Compania Naţională de Investiţii va aloca opt milioane de lei pentru consolidarea Mănăstirii Suceviţa, aflată pe lista monumentelor istorice. Proiectul vizează consolidarea şi reabilitarea bisericii, a turnului clopotniţei, a turnului sud – vest şi a zidului de incintă ale mănăstirii. Valorea proiectului se ridică la suma de 7,9 milioane de lei.
Mănăstirea Suceviţa din judeţul Suceava, aflată pe lista monumentelor istorice, va fi consolidată printr-un proiect finanţat de Compania Naţională de Investiţii (CNI). Lucrările vor fi realizate SC Restaco SRL Suceava, valoarea proiectului ridicându-se la suma de 7,9 milioane de lei, fără TVA.
Astfel, urmează să fie reabilitată biserica mănăstirii şi să fie consolidate turnul clopotniţă, turnul sud – vest, precum şi zidul de incintă al Mănăstirii Suceviţa. Aceasta este una dintre cele mai importante şi cunoscute mănăstiri din Bucovina.
Mănăstirea Suceviţa a fost construită între anii 1582 şi 1586 în localitatea cu acelaşi nume, în judeţul Suceava. Aceasta a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava în anul 2015. De asemenea, Mănăstirea Suceviţa face parte din patrimoniul cultural mondial, în grupul bisericilor pictate din nordul Bucovinei, alături de mănăstiri precum cele de la Voroneţ, Moldoviţa şi Arbore.
Această mănăstire a fost construită de boierii din familia Movilă, iar primii călugări ce au locuit în lăcaşul de cult ar fi fost câţiva ucenici de-ai lui Daniil Sihastrul, duhovnicul lui Ştefan cel Mare. Mănăstirea Suceviţa este cunoscută pentru pictura sa exterioară, mai ales prin scena „Scara virtuţilor” ce prezintă un contrast dintre ordinea din Rai şi haosul din Iad.
„Perioada sihăstriei de călugări a fost organizată în jurul unei biserici de lemn, ridicată la începutul secolului al XIV-lea, locul acesteia fiind amintit astăzi de o cruce (pe locul Sfântului Altar) pe muntele Furcoi din faţa actualei mănăstiri. Lucrările de înălţare a ansamblului monahal se desfăşoară în perioada anilor 1582-1586, când fraţii Movilă ajung sfetnicii de încredere ai voievodului Petru Şchiopul (1582 - 1591). Principalul ctitor al construcţiei de piatră a mănăstirii, al casei domneşti, al chiliilor călugăreşti, precum şi iniţiatorul pictării interioare şi exterioare a bisericii este considerat Ieremia Movilă, fost vornic în divanul lui Petru Şchiopul şi domn al Moldovei din 1595 până la moartea sa, în 1606“, se arată pe site-ul Mănăstirii Suceviţa.
Alte ştiri pe această temă:
O ctitorie a domnitorului Petru Rareş va fi reabilitată cu 23 de milioane de lei
Se încarcă comentariile...
