Expediţia militară a regelui persan Darius I în Sciţia: „Aceasta este prima veste istorică despre o invazie străină pe teritoriul României de astăzi“
0În anul 513 î.Hr., regele perşilor, Darius I, a întreprins o expediţie împotriva sciţilor, care erau situaţi în Dobrogea. Campania regelui persan a fost una încheiată cu un eşec, nereuşind să-i cucerească şi să-i supună pe sciţi.
În Antichitate, Sciţia ocupa un teritoriu vast cuprins între nordul Mării Negre, nordul Munţilor Caucaz şi nordul şi estul Mării Caspice. Din Sciţia făcea parte şi Dobrogea, cunoscută la vremea respectivă sub numele de Sciţia Mică.
Marele istoric grec Herodot (484 î.Hr. – 425 î.Hr.) considerat părintele istoriei a vizitat ţărmul Mării Negre trecând prin Cetatea Albă, Istria şi Varna. Cu ocazia acestei călătorii, Herodot a cules informaţii despre litoralul pontic şi ocupaţiile locuitorilor din această regiune.
„De la Herodot ni s-a păstrat cea mai veche mărturie despre o expediţie militară pe teritoriul României. Este vorba de campania regelui perţilor, Darius, împotriva sciţilor de la Dunăre. S-a arătat că imperiul sciţilor ajungea de la Dunăre la Marea Caspică, în regiunile cele mai îndepărtate. Sciţii ameninţau mereu graniţele imperiului persic, extins după înfrângerea mezilor de către regele Cyrus în vecinătatea scitică. Neînţelegerile acestea determinară pe regele Darius Codomanul (521 – 485 a.Chr.) să întreprindă o expediţie contra sciţilor pentru a-i lovi la Dunăre, a-i supune şi a se întoarce apoi victorios în Persia, prin regiunile caspice”, a arătat istoricul Ion Nistor în volumul său „Istoria românilor”.
În anul 513 î.Hr. Armata lui Darius I a trecut Bosforul şi a fost aşteptată la mai multe trupe greceşti în Delta Dunării unde a fost construit un pod de vase. Podul a fost amplasat între Isaccea (Tulcea – România) şi Cartal (Odessa – Ucraina), unde malurile Dunării erau mai apropiate.
„Pătrunzând mai adânc în Bugeac, regele dădu peste un oraş de lemn, ce fusese părăsit de locuitori şi căruia îi dădu foc. Sciţii se retrăgeau tot mai adânc în interiorul Basarabiei, pustiind totul în cale, astupând fântânile şi arzând fâneţele în urma lor. În condiţiile acestea extrem de neprielnice, armata începu să se resimtă din cauza dificultăţilor de aprovizionare şi de aceea regele se hotărî să se reîntoarcă la Dunăre”, a mai precizat Ion Nistor.
Regele Darius I a luat decizia de a părăsi Sciţia şi să se întoarcă în Persia, considerând că expediţia sa militară poate aduce mai multe pagube decât câştiguri.
„Aceasta este prima veste istorică despre o invazie străină pe teritoriul României de astăzi”, a concluzionat istoricul Ion Nistor.
Alte ştiri pe această temă:
Cum au terorizat strămoşii ungurilor Europa: au fost comparaţi cu o pedeapsă divină
Se încarcă comentariile...
