Destinul trist al poetului bucovinean Paul Celan. Asasinarea părinţilor în lagărul Mihailovka l-a făcut să-şi ia zilele
0Poetul bucovinean Paul Celan, considerat unul dintre cei mai talentaţi poeţi români din secolul al XX-lea, a avut o soartă tristă. Acesta nu a putut trece peste asasinarea părinţilor săi în lagărul Mihailovka, traumă care l-a făcut să se sinucidă în 1970, când s-a aruncat în Sena.
Poetul Paul Celan, pe numele său real Paul Peisah Antschel, s-a născut la data de 23 noiembrie 1920 la Cernăuţi, într-o familie de evrei, într-o perioadă în care Bucovina de Nord făcea parte din România, fiind considerat unul dintre cei mai mari poeţi moderni români.
Paul Celan a scris prima sa poezie în anul 1938, poemul intitulat „De ziua mamei”. Părinţii poetului bucovinean au decedat într-un lagăr din Transnistria, unde au fost deportaţi de armata română din ordinul mareşalului Ion Antonescu.
Cum universităţile din România nu îi acceptau pe studenţii evrei, Paul Celan a fost nevoit să părăsească ţara, în anul 1938, plecând la Paris, în Franţa, la unchiul său Bruno Schrager, care a murit şi el în lagărul de concentrare de la Auschwitz. Celan a început să studieze medicina, însă după un singur an s-a întors la Cernăuţi şi a fost primit la universitatea din localitatea sa natală, urmând cursurile de literatură şi limbi romanice.
În luna iulie 1941, când românii au recuperat Bucovina, a fost introdusă legea de purificare etnică, astfel că Paul Celan a fost închis în ghetoul de la Cernăuţi. Deşi trăia în nişte condiţii foarte grele, poetul bucovinean a continuat să scrie poezii. În perioada în care s-a aflat în ghetoul cernăuţean, Celan a făcut parte din detaşamentul de muncă de folos obştesc, luând parte la demolarea poştei centrale şi la adunarea şi arderea cărţilor ruşeşti.
În luna februarie 1944, armata roşie a ocupat din nou Cernăuţiul, însă Paul Celan a reuşit să părăsească oraşul înainte de ajungerea soldaţilor sovietici. El s-a stabilit la Bucureşti, unde a locuit până în anul 1947, timp în care a tradus opere din literatura rusă în limba română.
În anul 1947, când s-a instaurat comunismul în România, bucovineanul a fugit la Viena, însă nu a stat nici aici prea mult, astfel că în anul 1948 s-a reîntors la Paris, unde a publicat prima sa carte cu poeme – „Nisipiul din urne”.
În luna noiembrie 1951, Paul Celan o întâlneşte pe Gisele Lestrange, cu care se căsătoreşte la data de 21 decembrie 1952. În anul 1955, acesta a primit cetăţenia franceză. El a trăit la Paris până în luna aprilie 1970, când la data de 20 aprilie s-a sinucis, aruncându-se în Sena.
„Paul s-a aruncat în Sena. A ales moartea cea mai anonimă şi mai solitară. Ce altceva aş putea să vă spun, Ingeborg? N-am putut să-l ajut cum aş fi vrut”, scria Gisele Lestrange, într-o scrisoare adresată poetei Ingeborg Bachmann.
„Tratamentul lui Celan venit din scriitură nu era de ajuns, nu i-a fost de ajuns... Şi a plecat!”, a fost şi reacţia poetului Henri Michaux la aflarea veştii că Paul Celan s-a sinucis.
Bucovineanul nu a putut trece niciodată peste trauma provocată de uciderea părinţilor săi în lagărul de la Mihailovka din Ucraina. Acesta îşi reproşa faptul că nu a fost alături de părinţi atunci când au fost deportaţi, considerând că i-ar fi putut salva dacă se afla lângă ei.
Pe lângă poemele sale, poetul bucovinean Paul Celan a tradus din germană în română povestirile lui Franz Kafka. El a tradus în limba germană opere scrise de sciitori români, portughezi, englezi şi francezi.
Se încarcă comentariile...
