Cum erau mobilizaţi bucovinenii să lupte împotriva lui Napoleon: „Aţi vre să vă însărcinaţi sănguri cu ruşine la lume neînpărtăşăndu-vă la ăst război?“
0În anul 1813, bucovinenii erau chemaţi să lupte împotriva lui Napoleon în bătălia de la Lvov. Oficialii provinciei încercau să-i convingă pe localnici că francezii conduşi de Napoleon au distrus mai multe biserici în drumul lor spre Rusia.
Napoleon Bonaparte (1769 – 1821) a fost un lider politic şi militar francez şi totodată un personaj marcant din istoria Europei de la începutul secolului al XIX-lea. Acesta a obţinut mai multe victorii în faţa armatelor ţărilor din Europa continentală, însă punctul de cotitură în destinul său l-a constituit asediul asupra Rusiei, care a avut loc în anul 1812.
Armata franceză, care nu era echipată corespunzător, a suferit pierderi foarte mari în timpul campaniei desfăşurate în Rusia. În anul 1813, Napoleon a dus un război cu o coaliţie formată din Imperiul Austriac, Regatul Prusiei, Imperiul Rus, Suedia, Marea Britanie şi mai multe state germane. Majoritatea bătăliilor s-a desfăşurat pe teritoriul actual al Ucrainei, Poloniei, Austriei şi Germaniei.
În bătălia din 1813, desfăşurată la Lvov, în prezent oraş din Ucraina, bucovinenii aflaţi sub stăpânire austriacă erau chemaţi să lupte împotriva lui Napoleon Bonaparte.
„Treizăci şi opt de ani sănt, de cănd vă aflaţi ascultători milostivului schiptru Austrii şi întru această lungă vreme aţi fost scutiţi de datoriile ce să află în legătura de obşte, în dătoriile fieşte căruia lăcuitor a înpărăţiei; măcar că înpărăţia a căria sănteţi, şi supt a căriia ocrotire înţăleaptă şi milostivă stăpănire aveţi siguranţie, odihnă, şi norocire, au fost silită spre alte războae vărsătoare de sănge, mai ales de 20 de ani încoace. După ce au fost în zădar toată silinţa pre milostivului înpăratului nostru spre facere unii păci stătornice, de iznoavă să află silit spre siguranţie noroadelor, care îi sănt de la Dumnezeu încredinţate, spre facere unii păci îndelungate pentru Evropa care au agiuns prin războaele îndelungate la ră stare a să scula cu armele asupra înpăratului franţuzăsc, care cu putere sa nu numai că au luat mai multe ţări din înpărăţiia austriicească, ce încă şi alte staturi le-au înpărţit şi le-au răsipit, şi nu încetează asupra norocul noroadelor întru această parte de lume, în care vă aflaţi şi voi lăcuitori”, se arăta într-un manifest semnat de conducătorii Bucovinei la data de 13 septembrie 1813.
În acest manifest se menţionează despre ajutorul dat de către bucovineni austriecilor în anul 1809, când în sprijinul armatei austriece au fost trimise două batalioane numeroase din Bucovina. Probabil pentru a-i motiva pe locuitorii din această zonă, semnatarii manifestului aduceau aminte de prăpădul pe care l-au făcut francezii în drumul lor spre Moscova.
„Bucovineni! Mari era întămplările a anului 1809, în care v-aţi făcut vrednici de o laudă aşe mare, însă încă cu mult mai mari sănt în ceasul de acum, în care sănteţi chiemaţi a înpreuna putere voastră cu a celoralalte ţări moştenitoare; adevărat că pentru voi încă nu este primejdie aşe aproape, precum era atunce; însă nu ştiţi că înpăratul franţuzăsc în anul trecut au năvălit pănă la Moscva, cum că oastea lui au prădat biserici, au răsipit oltariuri, au stricat icoanele sfinţilor, au prădat tărguri şi sate, şi au însămnat paşii săi cu sănge, şi cu stricăciune? Nu ştiţi că numai stătorniciia, răbdare şi înpreunare norodului Rossii cu oştile au biruit pre duşmanul de obşte, din care biruinţă s-au născut stricăciune oştilor lui celor mari, ţinere odihnei binelui şi a norocului vostru rază încă din biruinţa vrăjmaşului de obşte, asupra căruia pre milostivul monarhul vostru s-au înpreunat cu puternicul înpărat a toată Rossiia, cu craiul Prusiei, şvezii, şi anglezii. Toţi din ţările austriiceşti, din mare înpărăţia Rossii, şi din ţările prusăşti ce sănt în stare a purta arme le-au apucat, ca ori să izbăndească linişte de obşte a noroadelor Europii, siguranţiia şi stătorniciia scaunelor monarhiceşti, ori să moară, şi voi aţi pute prăvi fără lucrare la acest sfănt război? Aţi vre să vă însărcinaţi sănguri cu ruşine la lume viitoare neînpărtăşăndu-vă la acest război ce s-au început pentru norocul noroadelor. Nu poate fi aceasta că aceasta că atunce nu aţi fi acei oameni, care aţi fost în anul 1809. Sculaţi-vă dar tinerii Bucovinii care puteţi purta arme, adunaţi-vă şi vă înarmaţi, ca să fiţi părtaş cinstiţi războiului ce este spre siguranţiia scaunelor monarhiceşti, şi pre odihna şi binele noroadelor, agonisindu-vă lauda ce pururea va rămăne în istorie, cum că aţi agiutat spre izbăvire Europii de lăgăturile ce vre a i să pune. Înpăratul şi stăpănitoriul vostru vă chiiamă la aceasta, iare lege şi datoriia sudiţască vă poronceşte plata înplenitei datorii, bună plăcere monarhului, şi a dinpreună trăitorilor, lauda lumii viitoare aşteaptă pre voinicul şi viteazul fiiu a Patriei”, se mai preciza în manifest.
În anul 1813, Coaliţia îi administrează o înfrângere dură lui Napoleon, la Leipzig, după care au invadat ţara, oblingându-l astfel de împătratul francez să abdice. El a fost exilat pe insula Elba, de unde s-a întors la conducerea statului francez. În anul 1815, Napoleon este învins de această dată la Waterloo, fiind trimis pe insula Sfânta Elena, unde şi-a petrecut ultimii ani din viaţă. Marele conducător francez a decedat în anul 1821 din cauza cancerului la stomac. Au existat însă voci care au susţinut că Napoleon ar fi fost otrăvit cu arsenic.
Alte ştiri pe această temă:
Cum au reuşit grănicerii români să-l învingă pe marele Napoleon Bonaparte
Se încarcă comentariile...
