Tinerele din Ucraina „adoptate“ de slătineni au îmbrăcat costumul popular oltenesc. „Şi la noi sunt foarte preţuite“

Vika şi Liuba se bucură de fiecare dată când au ocazia să participe la activităţi alături de puţinii prieteni pe care şi i-au făcut în Slatina FOTO: George Piţulescu

Două tinere din Ucraina, care de peste două luni trăiesc în municipiul Slatina, unde s-au refugiat din calea bombelor, au îmbrăcat portul popular oltenesc. Fetele au participat până acum la mai multe activităţi desfăşurate la Muzeul Judeţean Olt.

Muzeul Judeţean Olt le-a pregătit o surpriză slătinenilor, cu ocazia Zilei Naţionale a Portului Tradiţional (care se celebrează în fiecare an, din 2015, în a doua duminică din luna mai). 

Parcul din faţa muzeului a fost scena zecilor de femei, copii şi tineri care au îmbrăcat cu bucurie straie populare şi au defilat pe aleile parcului, sub privirile curioase ale oamenilor aflaţi în zonă. Vremea a ţinut cu organizatorii evenimentului, ziua însorită dând prilejul fotografilor să le ofere participanţilor amintiri de neuitat.

Printre cei care au îmbrăcat costumul popular s-au aflat şi două tinere din Ucraina, Vika şi Liuba. Sunt de peste două luni în Slatina, au venit cu rudele, din regiunea Odessa. Au fost invitate pentru a treia oară la activităţile Muzeului Judeţean Olt, în preajma Paştelui participând la un atelier de încondeiat ouă, iar anterior la o altă activitate.  

„Cu cămaşa prinsă-n brâu“ este un eveniment aflat la a doua ediţie FOTO: George Pitulescu

Tinerele spun că vin cu bucurie să se alăture românilor, chiar dacă le este destul de dificil să se înţeleagă. Comunică mai mult în limba engleză şi au învăţat şi câteva cuvinte în limba română. bariera de limbă este o piedică serioasă, aşa că nu au foarte mulţi prieteni. Şi-ar dori să aibă şansa unor lecţii de limba română în adevăratul sens al cuvântului, însă nu au avut până acum oportunitatea. „Facem cu cineva lecţii, doar că oamenii care fac asta pentru noi nu sunt profesori. E destul de greu. Procesul e cumva:  ucraineană- engleză - română. Am mai încercat şi cu un program de traducere...“, a dezvăluit Vika. 

Fetele ştiu să spună: „Ce faci?“, „Bine, mulţumesc!“, „La revedere!“, „Cu plăcere!“ şi alte câteva cuvinte, însă spun că limba română li se pare destul de dificil de învăţat.

„Pe costumele noastre decorul este preponderent floral“

Fetele, care au 19, respectiv 23 ani, Vika fiind studentă, spun că au mai participat şi în Ucraina la diverse festivaluri, îmbrăcând portul popular din regiunea lor. „Portul nostru este diferit de acesta. Nu există această parte din faţă, iar fusta este mai scurtă. Pe costumele noastre decorul este preponderent floral (n. red. - pe cămăşile olteneşti detaliile sunt realizate din forme geometrice) şi nu la fel de elaborat“, a explicat Vika. 

Meşterul popular Olga Filip a venit cu elevele FOTO: Alina Mitran

Şi în Ucraina obiectele vestimentare de port popular sunt foarte apreciate, au mai spus tinerele. „Cine le are le păstrează bine, dar dacă nu ai, vei cumpăra. Dacă le ai, le vei păstra în siguranţă, pentru că vin de la bunici. Dar nu mulţi mai au“, a mai spus tânăra.

Zeci de costume populare de sărbătoare au fost prezentate în cadrul evenimentului „Cu cămaşa prinsă-n brâu“ FOTO: Alina Mitran

Fetele din Ucraina şi-au făcut în Slatina câţiva prieteni, însă faptul că nu vorbesc limba română rămâne o barieră FOTO: Alina Mitran

Parada portului popular a fost organizată de Secţia de Etnografie a Muzeului Judeţean Olt. Şefa secţiei, muzeograful Claudia Balaş, a explicat că participanţii la evenimentul „Cu cămaşa prinsă-n brâu“, care se află la a doua ediţie, au expus atenţiei privitorilor peste 40 de costume populare. 35 sunt din zestrea muzeului, iar celelalte au fost aduse de meşterul popular Olga Filip, care a venit însoţită de patru eleve ale sale, de la Cezieni, şi de ceilalţi participanţi (profesori şi elevi de la Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu“ Slatina şi Liceul Tehnologic Economic „P.S. Aurelian“ Slatina) care au scos pentru acest eveniment cămăşile din lada de zestre. Costumele sunt reprezentantive pentru zonele Olt, Romanaţi şi Câmpia Boianului, fiind îmbrăcămintea de sărbătoare a bunicilor noştri, de aici şi detaliile bogate. 

Participanţii s-au prins şi într-o horă aproape de finalul evenimentului, taraful din Morunglav cântând pentru cei care au avut ocazia să vadă parada.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Ia fără cusur realizată de un meşter popular Tezaur Uman Viu pentru Ileana Ciuculete. „N-am mai putut să i-o dau“

Ghem, fus, vârtelniţă. Şezătorile de odinioară s-au mutat de la sat la oraş