Solariile, pe cale de dispariție. Scumpirea energiei ne arde la farfurie
0Legumicultorii fie renunță la afaceri, fie își vor restrânge suprafața cultivată în spații protejate. Banii din programul de sprijin „Tomata” vin la aproape un an de la înființarea culturii, iar perspectivele pentru iarna care se apropie sunt sumbre.
„Când m-am întors în țară, căutam să cumpăr un solar. N-am găsit niciunde, mi le-am făcut. Acum văd anunțuri de vânzare pe Olx, văd pe alte grupuri, oamenii renunță”, spune Victor Ionuț Radu, un tânăr fermier care și-a ridicat în sudul județului Olt, la Obârșia, începând cu anul 2016, o fermă de legume de la zero, fiind dintre cei care pun pe piață legume extratimpurii.
Venea după o experiență în Marea Britanie, unde lucrase în agricultură, dar și în controlul calității. Visa ca într-o zi să ajungă, în țara lui, la statutul pe care un fermier îl are în țările dezvoltate. După ani de muncă în care și-a dezvoltat ferma, devenind unul dintre fermierii-model din Olt, perspectivele sunt în continuare incerte. O nouă iarnă se apropie, iar Ionuț Radu nu poate spune cu certitudine dacă, din cauza costurilor, va fi nevoit să închidă, în miezul iernii, din centrale.
„Încă nu am luat combustibilul, mai avem de achitat alte datorii”
„Dacă n-ar fi fost ratele și altfel de presiuni, poate ne mai stătea capul și la altceva, dar așa nu putem renunța la ce facem. Însă costurile vor fi mai mari. În trecut, cumpăram combustibilul cu 1,66 lei/litru, în primăvară s-a făcut 1,8 lei, în niciun caz nu cred că va fi sub 2 lei/l de combustibil lichid, ce cumpăr eu acum. Încă nu l-am achiziționat, mai avem de achitat alte datorii. Mă pregătesc să încălzesc 80 ari (n. red. – 8.000 m.p.), tot ca iarna trecută, nu există niciun gând de mărire, vedeți ce vremuri sunt”, spune tânărul fermier.
Pentru a pune pe piață legumele extratimpurii a cheltuit doar pe combustibilul lichid 80.000 lei, iar cu factura la energia electrică alți 30.000 lei. Până nu demult, mai credea în promisiunile oficialilor că vor veni cu programe de susținere pentru tinerii fermieri, așa că își făcuse planul să monteze panouri fotovoltaice care să-i asigure independența energetică. Nu s-a întâmplat, așa că a luat drumul băncilor, să facă investiția pe cont propriu. PFA-urile nu sunt tocmai clienții preferați de bănci, așa că va trebui să schimbe forma de organizare, să încheie primul bilanț contabil și să încerce din nou. Îi trebuie 12.000 euro, iar banca nu acceptă drept gaj investiția, ci cere garanții.
„Dacă Guvernul garanta cu fondurile acordate drept sprijin de minimis astfel de credite, cred că eram departe, n-am mai fi văzut nicio roșie aruncată pe șanț”, spune fermierul. Nu este singurul care contestă eficiența programului „Tomata” și care cere sprijin real pentru dezvoltare, altfel producătorii se vor împuțina văzând cu ochii. În plus, banii pentru 2022 nu au ajuns nici acum la toți fermierii, la aproape 11 luni de la primele cheltuieli.
„Voi pune jumătate din cât am pus anul ăsta”
În celălalt capăt al județului, la Pleșoiu, Simon Idita, și el producător de tomate extratimpurii, spune că va înjumătăți suprafața cultivată în solar încălzit.
„Norocul meu este că mi-a mai rămas ceva combustibil de iarna trecută. Și am avut noroc atunci, îl cumpărasem din 2020, cu 1,10 lei/kg, eu cumpăr cocs. Acum e 2,4 lei/kg, adus acasă. Plus curentul, plus îngrășămintea, care s-a dublat… Fermierii vând pe capete solariile, nu sunt povești, am chiar eu un prieten. Cei mai mulți se pregătesc să plece în afară, nu pot altfel să-și acopere cheltuielile la iarnă. Și, să știți, sunt persoane care așteaptă banii de la „Tomata” nu pentru o nouă cultură, ci ca să-și plătească datoriile la magazin”, spune fermierul.
Alți fermieri se plâng și ei că ajutorul de 3.000 euro acordat celor care produc tomate în spații protejate nu-i ajută nici să se dezvolte și, în plus, distorsionează piața.
„Cu banii ăștia pot face programe care să ajute cu adevărat, că dacă e profitabil vom cultiva singuri în spații protejate. Cei 3.000 euro însemnau ceva acum cinci ani, acum aceiași bani nu mai au jumătate din valoare”, mai spun fermierii.
Pentru legumele timpurii, fermierii încep deja munca de la mijlocul lunii noiembrie, dacă își produc singuri răsadul, pentru a putea să pună pe piață tomatele în aprilie-mai anul următor. În ianuarie-februarie cultivă roșiile în solar, cu costuri enorme dacă iarna este una geroasă.
„Nu mai risc, pot eu să știu dacă vor putea consumatorii, la primăvară, să suporte costul pe care eu îl am?!”, își motivează Simon Idita decizia de a cultiva în iarna care vine doar pe suprafața pentru care are stoc de combustibil pentru încălzire.
În primăvara 2022, primele tomate au plecat de la producători cu prețuri între 15-20-22 lei/kg, o creștere a acestui preț, inevitabilă în condițiile în care toate costurile au crescut, nefiind sigur dacă va putea fi susținută de consumator.
Se încarcă comentariile...
