Noua haldă de gunoi de la Bălteni zace nefolosită, pe bani, la un an de la încheierea proiectului. Salubris a cedat la Slatina, nu şi la Balş
0Oltul a cheltuit 34 milioane de euro în proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Olt“, însă gunoiul menajer nici astăzi nu poate fi dus la Bălteni, la un an de la încheierea proiectului, pentru că nu s-a desemnat operatorul judeţean.
În decembrie se împlineşte un an de când mai-marii Consiliului Judeţean se mândreau cu încheierea unui proiect de 34 milioane de euro, anume cel în baza căruia toate cele 114 localităţi din judeţ ar trebui să aibă rezolvată problema colectării şi depozitării gunoiului menajer. Actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Olt, vicepreşedintele de atunci, Marius Oprescu, mai spunea cu aceeaşi ocazie că la mijlocul acestui an totul ar trebui să se încheie, respectiv să fie desemnaţi prin licitaţie operatorii care să gestioneze halda ecologică de la Bălteni şi să asigure serviciile de salubrizare în întreg judeţul.
În noua haldă nu se depozitează nici astări, în schimb trebuie asigurată paza şi conservarea investiţiei, la costuri pe care deocamdată nu le putem preciza, CJ Olt neoferind încă un răspuns la o solicitare de informaţii publice în acest sens.
Administraţiile Slatina şi Balş, arătate cu degetul
De fiecare dată când subiectul a revenit în discuţie, oficialii CJ Olt au arătat cu degetul, drept vinovaţi pentru faptul că noua haldă zace nefolosită, dar şi staţiile de transfer şi tot ce s-a achiziţionat în baza proiectului, spre administraţiile locale Slatina şi Balş, care au în vigoare contracte pe perioade lungi cu operatorul Salubris. Proiectul judeţean prevede că noul operator desemnat prin licitaţie va deservi întreg judeţul, inclusiv localităţile menţionate. Pe de altă parte, adversarii politici ai PSD aduc acuze grave reprezentanţilor CJ, imputându-le depunerea spre finanţare din fonduri europene a unui proiect în motivarea căruia au minţit cu bună ştiinţă.
Cert este că, pentru a se ieşi din impas, au fost indicate două soluţii: fie primăriile Slatina şi Balş reziliază contractul cu Salubris, astfel încât viitorul operator desemnat să se poată ocupa de întreg judeţul, fie achită contravaloarea investiţiilor realizate în proiectul judeţean, care le vizează.
După o vară fierbinte, în care noua echipă a PSD, plus aliaţii ALDE, din Consiliul local Slatina nu au reuşit să treacă prin consiliu o hotărâre care viza modificarea unor hotărâri mai vechi astfel încât Salubris-ului să i se ia colectarea şi depozitarea deşeurilor menajere, joi, 10 noiembrie, primarul Emil Moţ a anunţat victorios că s-a ajuns la o înţelegere cu Salubris, care cedează amiabil cele două activităţi din contract, de la data desemnării noului operator. „Le mulţumesc din suflet celor de la Salubris că au acceptat legal să modifice acest contract“, a rostit Moţ la finalul unei şedinţe în care consilierii PNL s-au mulţumit să se abţină de la vot, fără comentarii.
„La Slatina am fost de acord cu acea modificare, este adevărat, rămânem cu celelalte activităţi (măturat stradal, colectarea şi transportul deşeurilor rezultate din reamenajări, deszăpezit – n.r.), însă pentru Balş nu am hotărât încă, nu avem un răspuns“, a declarat directorul Salubris, Maria Nicolae.
Salubris pierde astfel, la Slatina, 40-50% din serviciile pe care le prestează la acest moment, însă vor mai trece luni bune, dacă nu mai mult, până când CJ Olt va reuşi să desemneze prin licitaţie un nou operator, care poate fi, de ce nu, chiar Salubris, speră reprezentanţii firmei.
Localităţile sunt sufocate de gunoaie, în teorie totul e în ordine
În lipsa unui operator judeţean, în lipsa autorizaţiilor de depozitare temporară, în lipsa banilor în bugetele localităţilor, zeci de comune din Olt sunt asaltate de gunoaie. Teoretic, de ani de zile gropile de gunoi din localităţi nu mai există, legislaţia impunând închiderea acestora (2005-2009). Tot de ani de zile, în situaţiile flagrante, când trece prea mult timp de când câte un buldozer n-a mai împrăştiat munţii de gunoaie, primăria este avertizată sau amendată de Garda de Mediu. Localităţi întregi au contracte de salubrizare doar pe hârtie, în fapt fiecare gospodar depozitând gunoiul cum se pricepe.
În baza proiectului de zeci de milioane de euro, gropile de gunoi vechi au fost închise, chiar şi cele care mai puteau fi folosite până în 2017 (de exemplu Balş sau Corabia). Tot ca parte componentă a proiectului s-au construit noi staţii de transfer (depozite mai mici), care nu pot fi deocamdată exploatate, pentru că nu există operator. Aşa s-a ajuns ca în oraşe, pe lângă groapa vechede gunoi, închisă, şi staţia de transfer, nefolosită, să se înfiinţeze depozite temporare, şi acestea deocamdată neautorizate. Aici ajung deşeurile menajere din oraşe. „Situaţia nu este specifică Oltului, se întâmplă cam în toată ţara“, se mulţumesc mai toţi oficialii să spună.
„Într-o perioadă de maxim cinci ani de zile intrăm într-o normalitate“, se arată optimist şeful Gărzii de Mediu Olt, Gheorghe Neacşa, care trece în revistă modul cum se realizează serviciile de salubritate în ţări unde gunoiul a devenit de multă vreme materie primă, iar cetăţeanul, co-interesat să depoziteze selectiv. Cât despre situaţia din Olt, se dau şi amenzi, dar trebuie să punem accent pe conştientizare, ar fi concluzia, şeful Gărzii ferindu-se să spună, pe româneşte, că nu-i poţi amenda pe edili sau pe cetăţeni la nesfârşit, atâta vreme cât nu le dai alternative.
FOTO Cea mai mare haldă ecologică din S-E ţării se află la Bălteni-Olt
Se încarcă comentariile...
