Minutele salvatoare. Ce se întâmplă într-o intervenție de urgență la un accident. „Dar n-a durat cam mult?”| REPORTAJ

Salvatorii SMURD - care scot din foc, din apă sau din fiarele contorsionate victimele și se luptă să le salveze viața - trec, an de an, printr-un concurs cu o miză uriașă. Cei mai buni din țară ajung să reprezinte România la competiția mondială. Marele câștig este însă altul.

Salvatorii au concurat sub privirile curioșilor FOTO: Alina Mitran

Competiția națională de descarcerare și de acordare a primului ajutor calificat este o bornă importantă pentru cei mai pricepuți angajați ai inspectoratelor pentru situații de urgență dn toată țara. Fiecare structură județeană desemnează câte un echipaj care intră mai întâi într-o competiție zonală, câștigătorii acesteia ajungând la etapa națională. De aici, echipajele cele mai bune reprezintă România.

Scenariile cărora echipajele trebuie să le facă față sunt complexe și sunt inspirate din situații reale. Scopul întrecerii este dezvoltarea abilităților profesionale. Concurenții trec printr-un proces riguros de evaluare. În același timp, își observă colegii și au ocazia să se autoevalueze.

Să fie printre cei mai buni, dacă nu primii, este obiectivul pentru care luptă an de an. Însă competiția, o confirmă doi șefi de echipaj cu care am stat de vorbă în cadrul fazei zonale care se desfășoară în aceste zile la Slatina, are o miză mult mai mare. Este antrenamentul perfect pentru viața reală, antrenament pe care nu în fiecare zi și-l permit, iar cine a participat la confruntarea echipajelor, care a avut loc în văzul curioșilor, în zona parcul Tineretului din Slatina, au înțeles și de ce.

16 mașini nou-nouțe, distruse pentru a pune în operă scenarii realiste

La faza zonală de la Slatina se confruntă în perioada 22-24 aprilie echipajele reprezentative ale inspectoratelor pentru situații de urgență din Olt, Dolj, Gorj, Vâlcea, Argeș și Mehedinți.

Competiția cuprinde două probe, desfășurate simultan: descarcerarea din autovehicule și acordarea primului ajutor calificat. Se evaluează capacitatea de reacție, coordonarea și modul de intervenție al echipajelor participante.

Pompierii au avut mașini la dispoziție pentru a pune în operă scenariile FOTo. ISU Olt

Scenariile nu le cunoaște niciunul dintre echipaje, acestea vin în plicuri sigilate și sunt trase la sorți în dimineața fiecărei zile de concurs. Mai mult, membri echipajelor care concurează sunt campați într-un cort din care nu au acces la ce se întâmplă pe teren decât în momentul în care este rândul lor să-și arate priceperea și cunoștințele.

Adrenalina este la cote mari. Gazdele au, în plus, presiunea de a fi urmăriți pas cu pas și de către rude și prieteni, majoritari în rândul spectatorilor fiind membrii familiilor salvatorilor.

Pentru ca scenariul să fie cât mai realist, voluntarii care interpretează victimele sunt machiați profesional, astfel încât sângele, plăgile, fracturile etc. să fie redate fidel.

Chiar și mașinile aduse la locul evenimentului sunt avariate în fața spectatorilor, lucru care acum se întâmplă de puțin timp și la competițiile zonale, deși cu ani în urmă acesta era un „lux” pe care pompierii și-l permiteau doar la faza națională.

Este un alt motiv pentru care salvatorii fac eforturi să fie desemnați să-și reprezinte unitatea, pentru că în pregătirile efectuate periodic, rar își permit să exerseze descarcerarea direct pe autoturisme.

Și începe competiția. De o parte un echipaj de descarcerare urmează scenariul primit, având de descarcerat o victimă, în timp ce la câțiva metri distanță colegii au de acordat primul ajutor unui șofer care, conform scenariului, a suferit mai multe leziuni în urma unui scandal între doi șoferi în trafic.

Evoluția echipajelor este urmărită și punctată atent încă din momentul în care coboară din autospecială. Ceea ce se întâmplă în filme, unde pare că salvatorii sunt într-o permanentă agitație, în exercițiul salvatorilor nu întâlnești. Membrii echipajului își coordonează acțiunile, vorbesc permanent, interacționează cu martorii găsiți la locul intervenției, totul însă fără să-ți lase impresia urgenței teribile.Asta îi face pe spectatori să comenteze pe margine: „Dar n-a durat cam mult?”. Iar salvatorii, întrebați ulterior, explică simplu: „Trebuie să te grăbești încet”.

„Noi într-un minut trebuie să ieșim din unitate”

Salvatorii din Olt au intrat primii în concurs, în urma tragerii la sorți. Ilie Cojocaru, paramedic în cadrul ISU Olt și printre cei cu care ISU Olt a pornit acțiunile SMURD în județ, cu 17 ani în urmă, spune că obiectivul este, evident, clasarea pe locul I la zonă. Au reușit această performanță o singură dată, în 2017, însă locurile II și III n-au fost de neatins.

Scenariul, spune paramedicul, n-a reușit să-i surprindă.  „Experiența acumulată în ani pe echipaj de prim- ajutor ne face să nu ne mai temem. Doar că aici este un concurs contratimp și este altceva. Viața bate filmul și, știți că e vorba - de unde toți fug, noi mergem acolo”, spune Cojocaru.

Cele mai grele intervenții în viața reală sunt cele cu victime multiple, evaluează paramedicul, pentru că necesită multă coordonare, chemare de forțe în sprijin, comunicare eficientă.

Și, pentru că primul dintre scenarii presupunea acordarea primului-ajutor unei victime în trafic, vrem să aflăm care sunt cele mai frecvente pe care martorii unui accident le fac.

„În primul rând, că în loc să acorde un prim ajutor, stau și filmează”, spune fără să stea pe gânduri paramedicul. E drept că, dacă nu știu să o facă, „mai bine nu pun mâna pe victimă, o lasă în poziția găsită, sună la 112 și așteaptă să vină echipajele de intervenție”, indică paramedicul în continuare.

„Mulți nu au curaj să pună mâna. Mai nou, prin programul nostru Salvator din Pasiune, tot mai multă populație a început să învețe manevre de prim ajutor și cumva ne ajută pe noi în gestionarea situației respective. Adică ajungi la un caz și vezi deja o persoană care știe să facă masaj cardiac. Și asta e datorită programului Salvator din Pasiune și a prezenței noastre în școli pentru a prezenta manevre de prim ajutor”, mai adaugă Ilie Cojocaru.

Adulții au mai mult curaj să intervină, în timp ce tinerii, chiar dacă ar ști să o facă, au rețineri.

„Eu cred că aceste cursuri de prim-ajutor, cel puțin de bază, ar fi bine să fie implementate la nivelul Ministerului Educației. Și undeva, nu clasa a IV-a, dar dintr-a V-a - a VIII-a parcă ar trebui fiecare elev să știe manevrele de prim ajutor de bază. În loc de dirigenție, eu aș pune curs de prim-ajutor”, a mai spus paramedicul.

Un sfat pe care salvatorul ISU Olt îl dă celor care sunt martorii unei situații de urgență și sună la 112 este să se calmeze și să încerce să dea indicații cât mai exacte despre starea victimei și locul în care se află. „Să fie calmi și să nu se agite că nu vin echipajele. Noi, ca și timp de alertare, într-un minut trebuie să ieșim din unitate”, detaliază paramedicul.

„Ne ajută foarte mult în viața reală”

Campionii zonei de sud au fost, ani la rând, pompierii din Dolj, de care se tem toate celelalte echipaje. Craiova este, de altfel, și centru de formare. Se simt aproape obligați să-și apere titlul an de an, spune Laurențiu Burtoiu, comandantul echipei de intervenție a ISU Dolj, participant de două ori la campionatul Mondial de Prim Ajutor și Descarcerare.

Acest concurs, cu tot ceea ce implică, este un antrenament pe care nu ar avea prea des ocazia să-l facă echipajele, spune paramedicul.

„Experiența acumulată la această competiție este foarte vastă. Se probează noi tehnici de descarcerare, de acordare a primului ajutor calificat, ne ajută foarte mult în viața reală când participăm la intervenții. Am ajuns la un nivel în care se poate simula aproape orice, inclusiv avem manechine, putem să simulăm o mână prinsă sub caroserie, pe care trebuie să lucrăm pentru descarcerare, să putem să scoatem victima de acolo. Deci se poate simula orice.

Competițiile acestea ne fac să intervenim mult mai ușor, să nu avem emoții la intervenții, pentru că cunoaștem tehnica de intervenție, cunoaștem scenariile și știm cum să abordăm într-un caz real”, explică salvatorul, pentru „Adevărul”.

Și șeful echipajului din Dolj insistă asupra necesități ca oamenii să fie educați în așa fel încât să nu intervină dacă nu știu ce au de făcut, dar să-și păstreze calmul și să transmită informații reale pe baza cărora să poată fi trimise în teren exact forțele necesare.

Accidentele au fost simulate în cele mai mici amănunte FOTO: ISU Olt

Panica face ca de multe ori cei care sună după ajutor să nu dea datele exacte. O altă greșeală este cea în care martorii încearcă să scoată victimele și uneori le fac mai mult rău decât s-a întâmplat deja în accident. „Ei pot să intervină să scoată victima de acolo într-o situație de urgență unde este un pericol de explozie, de incendiu, dar doar dacă pot face asta fără să-și pună viața în pericol. Atunci, chiar dacă îi mai cauzează ceva probleme, l-a salvat”, spune salvatorul.

Pe de altă parte, chiar și un pacient căzut trebuie să fie suspectat de fractură de coloană, astfel că nu trebuie mișcat.

Salvatorul activează în domeniu de peste 25 de ani, încă din vremea în care pompierii interveneau doar la stingerea incendiilor, salvări de animale și alte intervenții de acest tip.

În timpul scurs, evoluția este una extrem de mare. Tehnica este incomparabilă, personalul execută astăzi operațiuni pe care la început nu avea voie să le execute.

„Am evoluat atât de mult încât facem și telemedicină. Adică mergem la intervenție și văd cei din dispecerat ce se întâmplă, evaluează medicul specialist de acolo”, a mai precizat salvatorul.

Comparativ cu situația din urmă cu 20 de ani, se cunoaște o evoluție și în reacția civililor.

„În primul și primul rând pe noi ne ajută tehnologia. Acum, dacă este un tânăr la locul intervenției, numai prin simplul fapt că ne trimite un video pe WhatsApp imediat, noi știm până ajungem acolo ce forțe să alocăm și ce trebuie să facem. Adică eu, când primesc o fișă de anunțare, sun respectivul apelant, îi dau un hey pe WhatsApp și el îmi trimite locație și video sau câteva poze de acolo, astfel că știu ce forțe să aloc. Nu numai pe partea asta de descarcerare și acordare a primului ajutor medical, ci și pe stingere și pe salvări de la înălțime, pe absolut orice”, a mai arătat Burtoiu.

„Suntem foarte bine văzuți pe plan internațional”

Reprezentantul ISU Dolj a participat la două ediții ale Campionatului Mondial și spune că „suntem foarte bine văzuți pe partea internațională”. „Am evoluat atât de mult încât suntem foarte bine văzuți în foarte multe țări din lume. La campionatul din Franța am văzut echipe care nu se ridicau al nivelul nostru. Chiar am evoluat. Mergem și al intervenții internaționale. Am fost în Grecia, am fost în Franța să-i ajutăm. Chiar suntem dotați”, a mai spus salvatorul.

Rezultatele din ce în ce mai bune au făcut ca astăzi România să participe cu mai mult de un echipaj, așa cum se întâmpla la începuturile participării pompierilor noștri.