Dispariţia listei de aşteptare pentru analize, efect al pandemiei.  Spitalele primesc aceiaşi bani, deşi tratează mai puţini pacienţi

Pacienţii îşi aşteaptă rândul pentru analizele medicale. Nu mai au nevoie, însă, să se încrie pe liste de aşteptare de la o lună la alta FOTO: Alina Mitran

Furnizorii de servicii medicale înregistrează încă un aflux mic de pacienţi. Laboratoarele de analize medicale au fonduri, dar frica de coronavirus îi ţine pe bolnavi acasă. Nu pierd, în schimb, spitalele.

„Minunea“ de la laboratoarele medicale, care îşi primesc acum pacienţii fără replica „Nu avem fonduri, vă înscriem pe lista de aşteptare“, a apărut chiar din cursul lunii aprilie. Pe de o parte, restricţiile impuse la finele lunii martie, când practic s-a dispus închiderea policlinilor, la câteva zile revenindu-se, iar pe de alta scăderea adresabilităţii pacienţilor, care s-au ferit de aglomeraţie, au dus la un flux mult scăzut. Cei care în această perioadă primesc de la medic bilet de trimitere pentru analize de laborator au şansa să fie „serviţi“ chiar în ziua în care se adresează. Deşi cifrele cu serviciile prestate de laboratoare luna trecută şi trimise spre decontare către CJAS nu sunt încă disponibile, dovada că  adresabilitatea este mai mică este la recepţia furnizorilor, care fac programări în aceeaşi zi sau de pe o zi pe alta.

Nu la fel se întâmplă, însă, în cazul investigaţiilor imagistice, pentru cele de tip CT sau RMN timpii de aşteptare fiind în continuare de ordinul  săptămânilor sau lunilor. „Nu am mai avea liste de aşteptare doar dacă s-ar mări plafonul acordat de către CJAS sau s-ar elimina şi oamenii ar putea să le facă la liber. În condiţiile în care banii au fost aceiaşi, cu sau fără coronavirus, oamenii au venit, pentru că sunt pacienţi cu afecţiuni grave, care au nevoie de aceste investigaţii“, ne lămureşte un reprezentant al unui astfel de furnizor de servicii medicale din Slatina.

Spitalele primesc aceiaşi bani, indiferent cât „produc“

Într-o situaţie specială sunt în această perioadă spitalele, atât cele care tratează patologie Covid-19, cât şi cele care îşi văd în continuare de activitatea obişnuită. Prin ordonanţă s-a limitat numărul internărilor, apărând obligativitatea internării doar pentru urgenţe şi cea a anulării intervenţiilor programate, însă spitalele au asigurate fonduri tot la nivelul contractului angajat anterior.

„Lunar se vor deconta sumele după indicatorii prevăzuţi în norme, însă vom face decontare pentru spitalele COVID la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, adică ei ne transmit toate cheltuielile pe care le-au avut, şi dacă sunt mai mari cheltuielile, atenţie, cheltuielile, nu serviciile, decât suma contractată, le dăm şi diferenţa. Pentru spitalele non-COVID, este acelaşi lucru. Iniţial se plăteşte la valoarea de contract, indiferent dacă au realizat sau nu servicii - pentru că s-a ţinut cont că în această perioadă au fost date ordonanţele militare prin care s-au redus internările, era normal să se prevadă acest lucru, spitalele trebuie să funcţioneze în continuare. Dacă spitalele non-COVID realizează peste contract, se plătesc şi acele servicii. Numai în perioada stării de urgenţă. La luna martie nu am avut cazuri cu servicii peste contract,“, a declarat directorul pentru relaţii contractuale al CJAS Olt, Sorina Oancea.

Deşi în martie restricţii au apărut pentru ultima parte a lunii, reducerea serviciilor prestate s-a simţit. Pentru serviciile pentru pacienţii cronici s-a prestat la 80% din suma volumul contractat, pentru pacienţii acuţi – 90%, au fost afectate şi internările de zi. În aprilie, pentru care datele nu sunt încă raportate, scăderea volumului de servicii medicale prestate este, în mod sigur, şi mai pregnantă. Cu toate acestea, spitalele vor continua să primească sumele contractate. În martie suma plătită către acestea a fost de 11,5 milioane lei. Pentru cheltuielile legate de aprovizionarea celor două spitale care tratează patologie Covid-19 s-au mai adăugat decontări de 500.000 lei la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina şi 220.000 lei la Spitalul Municipal Caracal, în condiţiile în care în martie niciunul dintre spitale nu a tratat pacienţi diagnosticaţi cu Covid-19, însă s-au făcut achiziţii de echipamente, materiale etc.

Cea mai mare sumă a primit-o în martie, în baza contractului, SJU Slatina – 7 milioane, la Caracal au mers 2,2 milioane, la Corabia 610.000 lei etc. Cei care rămân cu aceiaşi bani deşi lună de lună se depăşeşte contractul sunt cei de la Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu, însă sumele care reprezintă servicii peste contract nu pot fi plătite, conform legislaţiei.

„Economii n-ai cum să faci. Sunt indicatori din 2017“

Niciun ban n-au primit, de la suspendarea activităţii, medicii stomatologi, şi aşa puţini în relaţie contractuală cu CJAS şi care beneficiază de sume de contract foarte mici. Laboratoarele vor fi plătite conform serviciilor raportate, dar doar până la valoarea contractată, cum se întâmplă lună de lună. Dacă nu se atinge acea valoare, sumele vor fi redistribuite.

Nici bonusul promis personalului care lucrează în prima linie de luptă anti-Covid nu s-a acordat încă, fiind deocamdată doar prevederi în acest sens.

Chiar dacă la prima vedere spitalele au şansa să primească bani fără să aibă cheltuielile de la nivelul lunilor trecute, economii nu se vor putea realiza. O spune managerul Spitalului Municipal Caracal, desemnat spital suport-Covid, care tratează pacienţii diagnosticaţi cu Covid-19 care suferă şi de alte boli. Pe de o parte pentru că spitalul nu s-a golit pur şi simplu, în aşteptarea pacienţilor Covid-19, spune managerul, funcţionând în continuare CPU, care a primit peste 1.600 pacienţi, maternitatea, în care s-au născut 37 copii, au mai fost trataţi alţi 261 pacienţi în sistem de spitalizare continuă şi 45 în spitalizare de zi, iar de curând au ajuns şi primii doi pacienţi diagnosticaţi cu Covid-19 şi care suferă şi de alte boli. Pe de altă parte, pentru a pregăti spitalul pentru preluarea pacienţilor cu patologie Covid-19 şi comorbidităţi, a fost nevoie de investiţii suplimentare pentru modificarea circuitelor funcţionale, s-au achiziţionat tuneluri de dezinfecţie pentru intrările în fiecare secţie, plus aprovizionarea cu materiale, care este un proces continuu, foarte costisitor. Pe deasupra, spune managerul Marian Mitran, indicatorii folosiţi la contractare sunt cei din 2017, iar pe piaţă s-au schimbat, în trei ani, foarte multe. „Trebuie văzut cât a crescut adresabilitatea, câte depăşiri am avut“, motivează Mitran, subliniind că nu se poate vorbi de economii, luând în calcul toate cele menţionate.