Crescători de ovine, nemulțumiți de subvenția mai mică decât anul trecut: „Susțineți, dom’ministru...!”
0Subvenția pe cap de animal va intra mai devreme în cont anul acesta, însă în cuantum mai mic în cazul ovinelor, crescătorii fiind nemulțumiți. Aceștia l-au avertizat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, că oieritul va pieri, pentru că nimic nu-i mai motivează pe tineri să rămână la sat.
Crescătorii de oi sunt nemulțumiți că valoarea sprijinului cuplat este în 2022 mai mică decât li s-a promis și chiar mai mică decât anul trecut (când a fost 16,55 euro/ cap animal pentru ovine și caprine), iar asta după a treia vară secetoasă la rând. Acest neajuns nu este, spun ei, compensat de faptul că în acest an, pentru prima dată, au și ei ocazia să primească în avans 70% din acest sprijin.
Pentru că au avut ocazia, i-au ridicat această problemă ministrului Agriculturii, Petre Daea, care a făcut sâmbătă, 8 octombrie 2022, un tur de forță, participând la mai multe evenimente. A ajuns și la Slatina, în județul Olt, unde a stat de vorbă cu producători din sectoarele animal și vegetal. Câțiva au prins curaj și i-au spus și ce nu merge în domeniul pe care îl păstorește, avertizându-l că sectorul de creștere a animalelor, iar aici e vorba de fermele mici, de familie, dispare văzând cu ochii. Sprijinul la un nivel sub cel de care au nevoie fermierii este unul dintre motive, au atras crescătorii de animale atenția.
„Este 15,9 euro subvenția, e puțin!”, a îndrăznit o crescătoare de oi din Timiș să-i atragă atenția ministrului asupra unei probleme care-i macină pe oieri, anume valoarea sprijinului cuplat/cap de animal. „Este 20 de euro și v-o spune ministrul Agriculturii. De la anu'!”, a replicat Petre Daea. „Aaa, de la anu’!”, a repetat interlocutoarea, care a mai avut timp să-i spună ministrului aflat pe fugă doar că oieritul este pe cale de dispariție, pentru că tinerii nu sunt motivați în niciun fel să rămână în mediul rural și să dezvolte ferma familiei.
„Ne doare treaba asta cu subvenția”
„Am vorbit cu domnul ministru pentru că ne doare treaba asta cu subvenția. Pentru că a apărut la TV că va fi 15,9 pe cap de animal sprijinul cuplat și spuneau că o să fie mult mai mare. A scăzut un euro și mai bine față de anul trecut. Credeam că ne susține cu mai mult, pentru că după doi ani de secetă în vestul României, să știți că ne cunoaștem la buget. Noi în județul Timiș avem animalele. A fost și anul acesta foarte secetă, și anul trecut tot așa.... Le susținem suplimentar și pe partea de vară, ca și cum ar mai fi fost o iarnă. Și asta ne doare foarte mult. Am avut miei pe stabulație, am cumpărat concentrate cu 2 lei și i-am vândut cu 13,5 lei?! Mai puțin ca anul trecut. Anul trecut au fost 17 lei plus TVA și 16 plus TVA, s-a menținut prețul din primăvară până către toamnă. Am vândut către intermediari”, a explicat femeia, pentru „Adevărul”.
Familia Dăncilă are peste 500 de oi de rasă, însă cheltuielile din acest an au fost mult peste așteptări, în timp ce prețul pe care au reușit să-l obțină vânzând miei i-a descurajat. Femeia spune că pregătesc produse doar pentru câteva târguri pe an, este o activitatea pe care nu se bazează pentru a-și crește veniturile, pentru că au mult prea multă treabă în fermă. Au ajuns să facă în familie toată treaba, ciobanii se găsesc extrem de greu și pleacă de cum și-au încasat primii bani.
„Așa am crescut, cu oi, noi numai oi avem. E parcă tot mai greu. Nu avem variantă, am crescut așa și, la anii ăștia, avem familie, avem copiii la școală... Fata e studentă anul III la Inginerie și băiatul e în clasa a V-a. Fata face și Agronomia, face două facultăți, dar pe Inginerie merge, am zis că acum sunt anii cât se poate face școală. Nici nu vreau să-i țin lângă mine, pentru că e prea greu. Oameni să-i angajazi nu-i găsești. Dacă au o sticlă de bere și un pachet de țigări nu vin, pentru că-i încurajează statul să nu muncească, le dă ajutor social... Nici nu poți să-i angajezi, pentru că vine și stă trei-săptămâni, o lună și pleacă. Anul ăsta a fost cam greu cu ciobanii, am muncit noi ”, a explicat fermierul.
Peste greutățile de zi cu zi a venit și vestea privind cuantumul sprijinului așteptat, care este mai mic decât cel promis (se așteptau ca acest ajutor să ajungă la 100 lei/cap animal, în schimb nu va atinge nici 80 lei). În plus, crescătorii de oi se uită, vrând-nevrând, și în curtea celor care cresc vaci și care au un sprijin mai mare decât anul trecut, mai spune femeia.
„Ar trebui să ne susțină acum, când avem nevoie, partea de secetă a fost și anul trecut, anul acesta am semănat porumb și nu culegem absolut nimic la hectar, știți ce e aia?! Anul trecut cei care-au scos 3 tone la hectar a fost super bine. Avem 10 hectare cosite acum, pentru nutreț, și cu ploile acestea nu știu dacă îl putem aduna și pentru asta. La ora actuală, în afară de paie nu avem nimic pentru animale. (...) Anul trecut, la oi n-a dat COVID (n. red. - ajutorul acordat fermierilor drept compensație pentru pierderile din pandemie), la vaci a dat, anul acesta la oi n-a dat, la vaci se dă. Suntem în asociație, plătim, dar...”, a continuat femeia să-și spună păsul.
„Se vindea lâna, se vindeau pieile...”
Din priviri o urmărește fiica, iar în discuție intervin și fratele și mama care au propria fermă în satul vecin, veniți toți cu produse la târgul din Slatina. Fiica interlocutoarei noastre a sperat la un moment dat că-și va putea ajuta mai mult părinții. A întocmit un proiect, a aplicat pentru fonduri pe măsura care finanțează tinerii fermieri, însă proiectul ei a figurat printre cele eligibile, dar nefinanțate, pentru că nu au mai fost bani.
„Cum era în copilăria mea? N-am trăit tot cu subvenții, e adevărat, dar se vindea lâna, se vindeau pieile... Era pielea 20 de lei, pielea de oaie și mielul se plăteau. Dacă tu tăiai niște miei la Paști, valorificai și pielea. Părinții mei o duceau la Orăștie, unde se făceau haine de piele, era și pe undeva pe la Arad, acum nu se mai caută. Pe toată lâna am luat de mi-e și rușine să vă spun. Și nu la kilogram, la ochi, și cu ce-am rămas am aruncat-o la gunoi”, a mai spus femeia.
Fermierii spun că nu-i interesează câtuși de puțin aspectele politice, doar și-ar dori ca cei care ajung în funcții de decizie să le asculte tuturor păsurile, altfel producătorii români nu se vor putea bate, niciodată, de la egal la egal cu fermierii din statele UE. Fratele femeii aduce în discuție modelul polonez.
„Ei sunt chinezii Europei. Produc, procesează, ambalează, etichetează, exportă. La noi în magazine este bulion din Polonia. De ce? Noi nu știm să facem bulion? În Polonia, lângă fiecare solar e și un spațiu de procesare”, spune bărbatul. „Noi avem modelul să fii șmecher. Se fuge de muncă. Dacă muncești, ești prost, de unde și vorba - de ce-ai muncit ca prostu’? - Dar nu știe nimeni că ești mânat de la spate, or că ai 50 de oi, or că ai 500, același lucru-l faci, trebuie să faci indiferent, pentru că trebuie duse la păscut, mulse, furajate... Și, să știți, când se duc generațiile noastre, nu știu unde ajungem. Degeaba zice că încurajează, ce încurajează?!”, concluzionează fermierii.
Se încarcă comentariile...
