Corpolența la vârste mici duce la riscuri enorme. Medic nutriționist: „Sunt viitorii pacienți care vor face diabet de tineri“
0Obezitatea în creștere la copii și adolescenți va duce la un val de pacienți cu diabet în viitorul nu foarte îndepărtat. Care sunt riscurile kilogramelor în plus și ce e de făcut - dezvăluie medicul nutriționist Anca Roman.
Dr. Anca Roman, medic din Slatina (Olt) specializat în diabet, nutriție și boli metabolice, atrage atenția că obezitatea nu este, așa cum adesea o evaluăm, o problemă de ordin estetic, ci poate fi punctul de pornire pentru afecțiuni cu adevărat grave, care scad calitatea vieții și speranța de viață, iar asta de la vârste din ce în ce mai mici.
De la „e un pic plinuț”, fără ca familia să se îngrijoreze, pentru că sunt și alți copii sau adolescenți în aceeași situație, lucrurile se pot complica rapid în cazurile grave de obezitate. „Cea mai mare problemă este faptul că obezitatea duce și la alte afecțiuni mai târziu: hipertensiune, o rezistență crescută la insulină, ulterior la diabet zaharat, deci obezitatea în sine e o boală care ne crește riscul cardiovascular și riscul de a dezvolta și alte afecțiuni în viitor. Crește și povara economică a sistemului medical la un pacient cu obezitate, pentru că apoi trebuie să tratăm și hipertensiunea, și dislipidemia, și diabetul și sunt deja trei boli la un singur pacient”, spune medicul.
Îngrijorător este că „în viitor” înseamnă, în fapt, doar câțiva ani, limita de vârstă la care este diagnosticat prediabetul scăzând chiar până la vârsta adolescenței.
„Am avut pacienți de 14 ani cu prediabet deja. A început să nu mai treacă foarte mult timp. Dacă înainte diagnosticam prediabetul și diabetul la peste 30-40 ani, acum îl avem și la 20 ani, și la 14, și la 18 ani”, mai spune dr. Anca Roman.
Dacă diabetul de tip 1 nu are legătură cu greutatea, în diabetul de tip 2 excesul ponderal joacă un rol important. Mai mult, dacă există și cazuri de diabet în familie și mai intervine și stresul cotidian, riscul de diabet crește.
„Avem un risc să facem diabet dacă nu avem un stil de viață corespunzător, ne încadrăm la supraponderal sau cu obezitate, avem un orar mai stresant, pentru că și hormonii de stres sunt hiperglicemianți și pot să declanșeze diabetul mult mai devreme la persoanele care stau în stres continuu și au și factori de risc. Asta nu înseamnă că o persoană slabă, stresată, o să facă diabet neapărat. Dar acesta este principalul motiv pentru care apare la vârste din ce în ce mai tinere, pentru că s-a schimbat stilul de viață și de alimentație”, explică medicul.
Bărbații, mai motivați în lupta cu kilogramele
Un prim pas pentru a scădea acest risc este să ajungem la o greutate normală. Medicul spune că din schimbările pe care un pacient le are de făcut pentru a renunța la stilul de viață nesănătos, modificările în alimentație sunt acceptate primele.
„Ei schimbă alimentația, foarte repede. Bărbații sunt mai motivați, mai mult decât femeile. Și fiziologic ei slăbesc mai repede, pentru că au mai multă masă musculară și slăbesc mult mai ușor decât femeile. Dar dacă avem un cuplu și vin amândoi cu diabet zaharat de tip 2, bărbații sunt mult mai stricți în regimul alimentar și mult mai predispuși să-l respecte. Cel puțin din experiența cu pacienții mei. Dar, da, primul lucru pe care îl modifică este stilul alimentar”, precizează medicul.
Deloc puțini sunt însă pacienții care vor un „tratament-minune” pentru scăderea ponderală, cu atât mai mult în ultimii ani, de când au apărut pe piață medicamente cu ajutorul cărora scăderea în greutate se atinge mai ușor. Medicul spune însă că le recomandă tuturor să schimbe alimentația și să slăbească în mod natural.
Fără schimbările necesare în stilul de viață, inclusiv medicamentele se vor dovedi, până la final, ineficiente, pentru că tratamentul care determină scăderea în greutate nu poate fi urmat pentru tot restul vieții, atrage atenția medicul. „Nu este un tratament-minune: <eu mănânc ce vreau și slăbesc>. Și nu la toți pacienții funcționează. Unora nu li s-a modificat pofta de mâncare, pentru că au continuat să mănânce. (...) Am avut și pacienți care la doza maximă nu au slăbit niciun kilogram”, a adăugat medicul Anca Roman.
Când se poate ajunge la infarct
Copiii și adolescenții supraponderali sau obezi ajung, de obicei, în cabinet aduși de părinți. Rareori găsesc singuri motivația de a scădea în greutate.
Odată început procesul, sprijinul familiei este esențial. În multe cazuri se întâmplă ca nu doar copilul sau adolescentul să aibă o problemă cu greutatea, ci de fapt este nevoie ca întreaga familie să facă schimbări majore în alimentație și în stilul de viață. Dacă aceste probleme nu sunt rezolvate la timp, implicațiile pot fi majore, atrage atenția medicul.
„Au colesterolul mare, trigliceridele mari, glicemia un pic modificată, nu e bine, nu se îndreaptă către bine, pentru că aceștia sunt viitorii pacienți care vor face diabet la vârste tinere, iar dacă nu scad în greutate și se apucă și de fumat sau alte vicii sau atitudini nocive, vor ajunge să facă și infarct. Au riscul cardiovascular mare, e pacientul clasic cu diabet: cu obezitate, cu hipertensiune, cu dislipidemie, cu infarct miocardic. Speranța de viață și calitatea vieții scad”, avertizează medicul Anca Roman.
Drumul lung al scăderii în greutate s-a dovedit că este mai ușor de parcurs atunci când pacienții nu sunt singuri, ci găsesc o altă persoană care are aceeași problemă și reușesc să se susțină reciproc, pentru că este nevoie de schimbarea regimului alimentar, dar și de renunțarea la sedentarism.
Se încarcă comentariile...
