Corigenții care vor prinde locuri la liceu. Profesori: „Sunt elevii de care tragem noi, ei nu trag deloc“
0Elevii de clasa a VIII-a care au promovat examenele de corigență se pot înscrie pe locurile rămase libere la licee. Nici așa, însă, anumite unități școlare nu vor reuși să formeze clasele din oferta de școlarizare.
Elevii rămași nerepartizați în prima etapă de admitere la liceu, dar și cei care nu s-au înscris pentru repartizarea computerizată sau care, nemulțumiți de locul pe care au fost repartizați, nu s-au prezentat la liceu cu documentele, au șansa, în perioada 7-9 august 2023, să opteze pentru un loc din cele rămase neocupate în fiecare județ.
O parte dintre ei sunt elevii care nu au putut susține examenul de Evaluare Națională, fiind corigenți.
A doua etapă de admitere la liceu este una foarte importantă, atât pentru absolvenții de clasa a VIII-a care încă nu au făcut o opțiune, cât și pentru unitățile școlare care și-au propus un anume plan de școlarizare, dar au rămas cu multe locuri neocupate și riscă să nu formeze clase întregi.
„Din 22, cam 17-18 îi ducem până la clasa a XII-a”
În județul Olt mai sunt libere, după desfășurarea primei etape de repartizare computerizată, un număr de 161 locuri, în 25 de licee, cele mai multe fiind licee tehnologice.
La acestea se adaugă 53 locuri pentru romi și 68 pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES).
În același timp, după repartizarea computerizată au rămas doar 11 elevi nerepartizați.
Pe locurile libere pot veni însă și elevii care între timp au promovat probele de corigență, cei care nu și-au depus documentele la liceul la care au fost repartizați sau cei care nu s-au înscris pentru repartizarea computerizată și nici nu au fost admiși la școala profesională.
Unitățile școlare din mediul rural au șanse mari să-și ocupe locurile, dacă elevii din zonă, pe care aceste școli și-au și bazat oferta, nu au plecat în număr mare către licee din alte localități.
O astfel de școală este Liceul Tehnologic Iancu Jianu. Are în oferta de școlarizare două clase, una de Științe ale Naturii, pentru care optează elevii foarte bine pregătiți, cealaltă de Agricultură, către care se îndreaptă cei fără prea mari planuri. La această a doua clasă au rămas neocupate 23 locuri.
Directorul școlii, prof. Constantin Călugăru, spune însă că nu există pericolul să nu se formeze clasa, pentru că vin din urmă corigenții.
„Avem 23 locuri libere la clasa de Agricultură, dar o vom face acum, în etapa a doua, avem candidați. Avem corigenți sau neprezentați la Evaluarea Națională. (...) Au mai venit și de la Laloșu (n. red. – o localitate vecină, din județul Vâlcea), și de la Călui s-ar putea să mai vină. De la noi avem 20”, a declarat directorul școlii.
Sunt elevi care, cel mai probabil, dacă nu ar avea posibilitatea să-și continue studiile la ei acasă ar abandona școala. „Sunt din cei de care tragem noi, ei nu trag deloc”, a mai spus directorul.
Lupta nu se duce doar pentru a se înscrie, ci se derulează an după an, pentru a ajunge să obțină diploma care atestă că sunt calificați într-o meserie.
„Din 22, cam 17-18 îi ducem până la clasa a XII-a, dar sunt fără șanse la Bacalaureat. Dar au diplomă de douăsprezece clase, tehnician în agricultură, înseamnă mult pentru ei”, mai precizează prof. Călugăru.
Sunt copii care, cei mai mulți, cresc alături de bunici sau alte rude. Își văd la câteva luni sau o dată pe an părinții plecați la muncă în străinătate, iar visul multora dintre ei este să termine școala și să plece peste hotare, la rândul lor.
Dar din ce în ce mai puțini renunță la școală, pentru că au văzut din experiențele colegilor mai mari că diploma pe care o obțin, care este recunoscută internațional, le oferă alt statut în fermele din străinătate.
Pentru ca cei mai mulți dintre ei să-și poată da examenele de final, profesorii duc muncă de lămurire cu elevii și cu părinții. Elevii uneori pleacă de la școală, întrerup anii de studiu, însă se întorc după câteva luni-un an și au posibilitatea să se reînscrie.
Cert este că cei mai mulți au înțeles că dacă nu au cel puțin „diploma de zece clase” nu pot obține nici măcar permisul de conducere, așa că astăzi situațiile de abandon școlar au devenit, la Iancu Jianu, excepționale.
„Am avut și tehnician CAD în ofertă. Li se pare greu, nu vin”
Colegiul Tehnologic „Alexe Marin” din Slatina a avut în acest an în oferta de școlarizare o clasă de tehnician CAD (grafician pe computer), o calificare căutată pe piață. Ar fi fost însă a treia clasă de liceu, iar „Alexe Marin” face, de ani buni, două clase, chiar și pentru acestea concurând cu alte licee tehnologice pentru a-i atrage pe elevi.
„Nu o facem, pentru că acesta este bazinul nostru de elevi pe Slatina. Ei vin la mecatronică, la electronist, li se pare greu tehnician CAD”, spune directorul liceului, prof. Marian Croitoru.
La fel de greu a fost și cu alte specializări pe care angajatorii le cer, dar pentru care nu există doritori. Părinții sunt cel mai greu de convins.
„Anul acesta am făcut și jumătate de clasă de construcții (n. red. – se pot face clase cu jumătate de efectiv cu o specializare și jumătate o altă specializare), am reușit”, mai menționează directorul, cu referire la o specializare de la școala profesională, unde de asemenea se dau lupte grele între licee.
La „Alexe Marin” încă mai au căutare specializări precum mecanic auto sau tinichigiu-vopsitor auto, însă nu la fel sunt privite când apar în ofertă cele de tehnician instalații sanitare, de exemplu, deși în piața muncii e mare nevoie de personal calificat.
Ce se întâmplă de mai mulți ani, mai spune directorul, este că absolvenții de școală profesională vin ulterior și vor să continue școala, cerând să se înscrie la liceu (fie forma de învățământ seral, fie zi), sau, după liceu, la școala postliceală, la specializări pe care la vârsta de 14 ani le refuză.
Intră cu nota 4,20 și reușesc să promoveze Bacalaureatul
Pe de altă parte, copii care se înscriu la liceu, cei mai mulți dintre ei fiind, cum se întâmplă de obicei la liceele tehnologice, navetiști, reușesc să învețe o meserie și, în funcție de cât de mult sunt dispuși să muncească, promovează și Bacalaureatul și merg mai departe la facultate sau la școala postliceală.
În această vară surprizele au fost mari, a mai spus directorul liceului, mai mulți elevi care cu patru ani în urmă au fost admiși cu medii sub 5 reușind să promoveze probele Bacalaureatului.
„Este o creștere, pentru că am avut proiectul ROSE, i-am avut în grup-țintă. Am avut și câțiva care au intrat cu 4,20, cu 4,30, și au ajuns să ia peste 6. A fost o creștere, un progres. Am avut și seraliști”, a mai precizat prof. Marian Croitoru.
Sunt elevi cu care timp de patru ani s-a lucrat suplimentar pentru disciplinele de BAC. Ei au primit o gustare la prânz, după cursuri au rămas la pregătire și au beneficiat de asemenea de consiliere profesională și orientare în carieră, participând totodată la diverse activități extrașcolare: concursuri sportive, excursii etc.
Se încarcă comentariile...
