Când devine „grătarul” un adevărat dușman. Capcanele meselor de sărbători: „Nimeni nu mai are răbdare, din păcate!”
0După masa copioasă din prima zi de Paște, alegem pentru următoarele, de obicei, grătarul, considerând că este o metodă sănătoasă de a prepara alimentele.
Până la un punct, spune medicul Emilian Postelnicu, afirmația este adevărată. Greșim major, în schimb, atunci când nu luăm în calcul faptul că temperatura de preparare nu trebuie să fie excesivă, altfel fiind eliberați compuși cancerigeni.
„Grătarul este supraapreciat. Suntem un popor cu tradiție de grătar, le consumăm și ca evenimente sociale, nu numai ca evenimente culinare. Grătarele noastre în mod tradițional sunt făcute cu cărbune, care cărbune elimină și mulți produși toxici, nocivi. În combinație cu grăsimile, sunt niște substanțe care se secretă și se formează acolo - se numesc nitrozamine, dimetilnitrozamine -, sunt produși în urma arderii cărnii, a proteinelor expuse la o temperatură foarte înaltă și a grăsimilor. Combinate și cu fumul acela, cu puțin gudron și toate cele, se formează aceste substanțe pe care le-am menționat și care sunt demonstrat cancerigene în timp”, explică medicul de la Spitalul Județean de Urgență Slatina.
Ce este conceptul slow-cooking
Sfatul este să avem grijă să preparăm friptura atunci când temperatura este în scădere, să lăsăm grătarul să se „așeze”, nicidecum atunci când cărbunii încă sunt aprinși și se produce o ardere rapidă.
„Occidentul are acest termen de barbeque, dar care n-are nicio treabă cu ceea ce gătim noi. Ei au acele grătare cu capac, încep să încingă grătarul de dimineață, fie că e pe gaz, fie că e pe lemn, pun acolo, se încălzește, iar la ei procesul acesta durează între 6 și până la 12 ore. Acolo este pusă carnea care stă la o temperatură cvasi-constantă, nu foarte ridicată, 100 – 100 și ceva de grade Celsius, dar se gătește încet”, mai spune medicul.
Metodele de gătire lentă, promovate sub conceptul de slow-cooking - care se dorește într-un fel o antitabără a fast-food-ului - ar trebui să ne devină prietene, mai spune medicul. Carnea preparată la cuptor, cu puține grăsimi, este o soluție deopotrivă sănătoasă și gustoasă.
„Slow-cooking-ul pune foarte mult accentul pe gătitul în profunzime, atunci apare și reacția Maillard, reacția în care proteinele și grăsimile sunt puțin caramelizate, care dau acel gust și acea fragezime care ne place tuturor, dar nimeni nu mai are răbdare, din păcate”, mai spune medicul.
De ce încă mai putem mânca prăjituri după o masă copioasă
Nu doar felul principal ne poate pune probleme, ci tot ceea ce mâncăm în zilele de sărbătoare, când punem pe masă multe feluri de mâncare „grele”, cu maioneză, grăsimi, și suntem tentați să exagerăm. Deși la un moment dat simțim că ne-am săturat, mai mâncăm și o prăjitură sau o felie de tort. Surprinzător, încă o putem face, iar medicul explică și de ce.
„Într-adevăr, prăjitura „nu se simte” pentru că este foarte bogată în carbohidrați și săracă în proteine, iar cele care dau sațietate sunt proteinele. De aceea prăjitura o putem mânca chiar în caz de suprasațietate. E bine să facem pauză între felul principal și desert, pentru că noi ne săturăm la felul principal”, a mai menționat medicul.
Când simțim că e prea mult, ce putem face este să ne ascultăm organismul și să nu mai mâncăm nimic. Să ne hidratăm intens, bând apă, în care eventual am stors o lămâie, sau ceaiuri cu efect digestiv (de mentă, ceai verde etc.). După o masă copioasă, o plimbare de cel puțin o jumătate de oră – o oră este cel mai bun mod de a continua ziua de sărbătoare.
Se încarcă comentariile...
