„Aventurile“ unui asistent medical comunitar. „Dacă îi lași singuri, li se închid toate ușile”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cei mai năpăstuiți membri ai unei comunități din Olt știu că se pot baza pe Chivuța Bălășoiu, unul dintre primii asistenți medicali comunitari din țară, care le cunoaște bolile, supărările și problemele.

Mamele cu copii mici sunt monitorizate de asistentul medical comunitar FOTO. arhiva personală C. B.
Mamele cu copii mici sunt monitorizate de asistentul medical comunitar FOTO. arhiva personală C. B.

Chivuța Bălășoiu este asistentul medical care a dat postul din spital pe activitatea dintr-o comună – Stoenești, Olt - cu un număr mare de persoane vulnerabile. Asistent medical generalist la bază, s-a specializat și în Pediatrie, iar de curând a devenit unul dintre primii din țară calificați în asistență medicală comunitară. N-a renunțat să învețe, o face tot timpul, urmând specializări pe nutriție și terapii de tot felul, pentru că vrea să-și ajute cât de mult poate pacienții acasă, fără să mai fie nevoie să ia drumul spitalelor. „Asta e dorința mea, să fac prevenție cât pot de mult”, mărturisește Chivuța Bălășoiu.

„Cât am lucrat în spital n-am știut că există așa ceva”

Asistentul medical comunitar este, în majoritatea timpului, de negăsit la biroul din primărie. Telefonul îi sună de zeci de ori de-a lungul zilei. Oamenii au probleme, au de mers la doctor, au de „scos acte”, au plăgi de pansat, au neputințe de tot felul, și așteaptă vizita Chivuței mai ceva ca pe a propriului copil. „Fiecare caz îmi arată o altă realitate. Eu, cât am lucrat în spital, n-am știut că există așa ceva. (…) Nu credeam că întâlnesc atâția oameni care din „n” motive, „n” bariere nu pot ajunge într-un sistem medical, deși au atâta nevoie”, spune Chivuța Bălășoiu.

Vorbește despre persoane fără acte, cu copii suferind de boli rare, fără indemnizații, fără tratament, pentru că nici ei și nici copiii lor în acte nu există; de oameni săraci, neasigurați, pe care medicul de familie îi poate consulta gratuit o dată la 6 luni, doar că sărăcia le încearcă sănătatea mai des; de bătrâni bolnavi uitați de rude cu lunile sau cu anii; de adulți cu boli grave învinși de birocrație; de copii care nu pot fi înscriși la grădiniță și la școală, pentru că nu au certificate de naștere sau haine și încălțăminte să plece de acasă; de oameni care chiar nu au ce îmbrăca, deși vecinii lor aruncă hainele demodate la gunoi etc.

Își duce pacienții cu mașina personală la medic în altă localitate FOTo: arhiva personală C.B.
Își duce pacienții cu mașina personală la medic în altă localitate FOTo: arhiva personală C.B.

„Se mai pune problema, prin ședințe, pe la județ, „Ce facem cu romiii care nu vor acte de identitate?”. Păi, nu există romi care nu vor, doar că sunt lăsați să se descurce singuri și li se închid porțile, li se trântește ușa-n nas”, explică Chivuța de ce a ales să-i urce pe oameni în mașină și să-i însoțească atunci când au de rezolvat o problemă. Pentru că, de exemplu, să dovedești că exiști, când nu ai niciun colț de hârtie de niciunde, este misiune imposibilă pentru un om fără carte.

„Eu nu-mi las pacienții, mă duc cu ei”

Vorbim și despre dezinteresul din spitalele publice atunci când unii ajung la Urgență, dar și de reversul medaliei. Și-a creat, în timp, relații cu medici speciali la care își duce pacienții. „Am găsit o doctoriță (n. red. - cardiolog) care atâta stă și-i consultă, facem împreună planul alimentar, și lucrurile s-au schimbat complet pentru oameni care nu mai aveau nicio șansă. Dar mă duc cu ei, eu nu-mi las pacienții singuri, eu îi explic medicului istoricul, ce tratamente a luat, ce a mers, ce n-a mers...”, dezvăluie Chivuța.

Serviciile medicale la domiciliu fac parte din activitatea zilnică a asistentului FOTO: arhiva C.B.
Serviciile medicale la domiciliu fac parte din activitatea zilnică a asistentului FOTO: arhiva C.B.

Asistenta spune că nu-i înțelege pe colegii care se plâng că n-au materiale, că n-au diverse. „Și electricianul vine cu șurubelnița lui, nu-ți cere ție”, spune Chivuța, explicând că își completează și cu bani din buzunar trusa, iar când îi ajută pe sătenii mai cu dare de mână îi roagă să meargă la farmacie și să cumpere ce pot drept mulțumire, și așa binele ajunge la următorul pacient.

Dacă ar avea posibilități, cel mai mult și-ar dori să pună pe picioare un centru de zi, susținut cu voluntari, un loc în care bătrânii și copiii săraci să primească o masă caldă, elevii să-și facă temele la căldură și cu ajutor specializat, bătrânii să-și poată face igiena, să li se poată spăla hainele etc. Până atunci se mulțumește cu certitudinea că anul viitor la Stoenești va fi amenajat și dotat un centru integrat de servicii medico-sociale.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite