Ziua lui Ceauşescu. Cum era sărbătorit „cel mai iubit fiu al poporului” la Sibiu
0
La fel ca în toată ţara, ziua lui Ceauşescu era prilej de sărbătoare la Sibiu. În cinstea conducătorului se organizau simpozioane şi spectacole, iar ziarul local îi dedica uneori numere întregi.
Ziua lui Ceauşescu se sărbătorea cum se cuvine la Sibiu. Oamenii muncii era u strânşi la simpozioane, expoziţii dar şi concerte dedicate conducătorului iubit.
Un program al evenimentelor din anul 1985, de exemplu, publicat în ziarul local Tribuna Sibiului, arată că manifestările erau programate pe parcursul a două zile şi aveau loc în muzee, fabrici, la bibliotecă sau la şcoala militară.
„Apropiata aniversare a zilei de naştere şi peste cinci decenii de activitate revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu prilejuieşte organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, organizarea în casele de cultură, cluburile muncitoreşti, căminele culturale şi alte unităţi, a numeroase şi semnificative manifestări politico-educative şi cultural-artistice prin care oamenii muncii din judeţul nostru, asemenea întregului nostru popor, omagiază viaţa şi activitatea celui mai iubit şi stimat fiu al naţiunii noastre, ctitorul României socialiste moderne, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

25.I.a.c.
Complexul Muzela Sibiu, ora 15, în sala de conferinţe, în organizarea Muzeului Judeţean de Istorie şiu a Centrului de Ştiinţe Sociale are loc simpozionul „Viaţa şi opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu – înalt exemplu de dăruire şi devotamenmt revoluţionar pentru înflorirea patriei, pentru cauza păcii şi a colabărării în lume”.
IPAS, ora 13, va fi prezentată expunerea „România, preşedintele Nicolae Ceauşescu – promotor consecvent al dialogului pentru pace şi progres”.
Staţia CFR Sibiu, ora 10, formaţii cultural- artistice ale clubului CFR prezintă un spectacol sub genericul „Partidul-Ceauşescu-România” şi un recital de poezie patriotică.
Clubul Independenţa, ora 15, expunerea „Sibiul medieval şi Sibiul epocii Nicolae Ceauşescu”
La Şcoala Militară „Ion Vodă” ora 15, va avea loc simpozionul „Ctitor de pace, ctitor de neam”.

26.I.a.c.
În saloanele baroc ale Palatului Brukenthal, ora 12, în organizarea secţiei documente şi carte veche, a Complexului Muzeal Sibiu va fi vernisată expoziţia de carte social-politică intitulată „Strălucita contribuţie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la dezvoltarea creatoare a teoriei revoluţionare, la îmbogăţirea gândirii social-politice comtemporane”.
Şcoala Milutară „Nicolae Bălcescu, ora 17, găzduieşte simpozionul „Viaţa revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu”.
La biblioteca Astra, ora 12, va fi vernisată expoziţia de carte „Omagiu tovarăşului Nicolae Ceauşescu”.

27.I.a.c.
Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu, ora 18, are loc spectacolul artistic „Cinstim conducătorul”. Prezintă formaţii artistice ale instituţiei.
Casa de Cultură a Sindicatelor Cisnădie, ora 10, matineul literar „Partid, inima ţării”. Prezintă grupul folk al instituţiei”, se artă în materialul citat.

Ode iubitului conducător
În apropierea zilei lui Ceauşescu, ziarele locale erau pline de ode dedicate conducătorului iubit. Uneori, se scria despre asta câteva zile la rând, numere întregi de ziar, din care nu lipseau mesajele de felicitare, „vibrantele omagii” şi poeziile elogioase.
O astfel de poezie a fost publicată în Tribuna Sibiului în data de 26 ianuarie 1989.
În vremuri negre, ce-ntunecau şi dorul
Cu gândul luminos spre-ai ţării zori de rouă
S-a ridicat ca stavilă Eroul
În mai o mie nouă sute treizeci şi nouă.
Mereu în locul luprei revoluţionare
Aprinde torţa ce a devenit văpaie
Călit la bătălii de clasă muncitoare
Eroul Ceauşescu Nicolae.

Când visul ţării se-împlini în faptă
Poporul l-a ales conducător
Ca părin gândirea-i înţeleaptă
Să ne connducă ferm spre viitor.
O Epocă de Aur trăim acum cu toţii
Spre slava comunistă a ţării româneşti
Eroul ne îndeamnă în spiritul dreptăţii
Să făurim o lume, cu toate omeneşti.

Suflarea-ntreagă din glia cea străbună
Rosteşte cu mândrie azi urarea
Lui NicolaE Ceauşescu, flori cunună
Şi La mulţi ani din inimi cât e zarea.
Cu geniu cutezător şi fapta-i demnă
Să ne conducă strălucit spre comunism
Cu crezul nostru devenit emblemă
Poporul-Ceauşescu-Eroism.
Vă mai recomandăm:
Case şi terenuri confiscate, familii aruncate în locuinţe mizere, interogatorii şi zile de carceră grea pentru cei care refuzau să se înscrie în celebrele Cooperative Agricole de Producţie. Au trecut ani mulţi şi oamenii au învăţat să ierte însă amintirile, suferinţa şi umilinţa trăite sub un regim pe care unii îl regretă, paradoxal, şi astăzi, nu vor dispărea niciodată.
Mărturia unui cenzor din perioada comunistă dezvăluie pas cu pas cum se manifesta cenzura pe tipărituri, de la modul de recrutare, instructaj, până la cum se acţiona, ce lucruri erau considerate ameninţări şi ce materiale erau blocate.
Reputat scriitor şi cadru didactic universitar, Mircea Tomuş a condus FSN-ul şi apoi Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională de la Sibiu în zilele fierbinţi ale Revoluţiei şi apoi în primele luni din 1990. S-a retras repede din politică şi s-a dedicat carierei universitare, iar astăzi este pensionat şi cetăţean de onoare al oraşului Avrig. Mircea Tomuş a rememorat, pentru Adevărul, momentele de cumpănă din 1989, respectiv începutul anilor 1990.
Povestea fabuloasă a lui Dinică, poienarul milionar prieten cu Nicu Ceauşescu
O adevărată legendă printre localnicii din Poiana Sibiului, comuna celor mai bogaţi oieri din România, Dinică a avut, pe lângă situaţia materială de invidiat, şi prieteni celebri.
Chiar dacă a fost un judeţ care avea la baza dezvoltării industria, Sibiul a avut şi agricultură prosperă în perioada de dinaninte de revoluţie.
Odinioară comunitate mare, Sădinca, sat aflat la aproximativ 40 de kilometri de Sibiu, mai numără acum doar 7 gospodării.
Penitenciarul de la Dumbrăveni, judeţul Sibiu, a rămas în istorie ca locul unde a fost închisă timp de câteva luni, în perioada interbelică, Ana Pauker, fost ministru de externe şi viceprim-ministru. Supranumită „Stalin cu fustă“ al României, Pauker a avut parte de un regim privilegiat.
Staţiunea cunoscută drept „litoralul Ardealului” era extrem de apreciată şi în anii comunismului. Broşurile turistice ale vremii încearcă să-i atragă pe turişti atât cu tratamentele renumite de la Ocna cât şi cu ofertele de cazare şi de petrecere a timpului liber.