Pericolele din brânza vândută pe marginea drumului, în plină caniculă. Ce riscăm dacă mâncăm produsele ţinute în soarele fierbinte - explicaţia medicilor
0Chiar dacă mercurul din termometre ajunge şi la 40 de grade, comercianţii de brânzeturi sunt nelipsiţi de pe marginea şoselelor. Consumarea produselor lactate ţinute în astfel de condiţii poate avea efecte din cele mai neplăcute, după cum avertizează specialiştii.
Cel puţin în teorie, laptele şi produsele lactate pot fi valorificate numai în unităţi autorizate sanitar veterinar, iar una dintre condiţiile de bază este ca vânzarea acestora să se facă „numai în spaţii care asigură protecţia produselor de contaminare (praf, raze solare, insecte), cu asigurarea spaţiilor frigorifice”, potrivit medicului Poan Penţea, secretar executiv al Colegiului Medicilor Veterinari din judeţul Sibiu.
În practică însă, comercianţii de brânzeturi sunt nelipsiţi de pe marginea drumului, în special în zonele montane, iar produsele sunt ţinute direct pe tarabe sau pe rafturile gheretelor improvizate, sub un soare ucigător. Vânzările merg atât de bine încât comercianţii ignoră şi avertismentele pe care le pot primi dacă sunt controlaţi, amendă între 600 şi 3.000 de lei şi confiscarea produselor vândute.
Cum ne poate îmbolnăvi brânza de pe marginea drumului
Dacă vânzătorii nu au nicio problemă în a-şi expune marfa în astfel de condiţii, cumpărătorii ar trebui să acorde o atenţie sporită avertizărilor transmise de specialişti. Cea mai frecventă problemă care poate apărea după consumul brânzeturilor ţinute în soare este toxiinfecţia alimentară, spun medicii.
“În anotimpul cald se constată o creştere a numărului de toxiinfecţii şi/sau intoxicaţii alimentare, din cauza perisabilităţii crescute a alimentelor, în condiţii deosebite de temperatură şi umiditate. Toxiinfecţiile alimentare sunt boli infecţioase acute, cu manifestări în special digestive, apărute după ingestia de alimente care conţin germeni patogeni şi/sau toxinele acestora în cantitate mare. Printre alimentele frecvent implicate în apariţia acestor îmbolnăviri se numără: ouăle şi preparatele din ouă (maioneze, creme, etc.), laptele şi preparatele din lapte (brânză, îngheţată, creme, frişcă, etc.), carnea şi preparatele din carne (mai ales cele insuficient pregătite termic, produsele din carne tocată, mezelurile, etc.).
Cele mai multe îmbolnăviri sunt provocatre de germeni precum: Salmonella (aproape jumătate din cazuri), Stafilococul auriu (20-30%), precum şi E.coli, Campylobacter, Listeria, Proteus şi alţii. Aceste bacterii găsesc condiţii prielnice de dezvoltare la temperaturi ridicate, dacă sunt păstrate în condiţii improprii, în aer liber, expuse căldurii şi razelor soarelui, fără sisteme de refrigerare şi/sau apă curentă. În aceste condiţii, enzimele produse de germeni determină descompunerea substanţelor nutritive din aliment în produşi toxici, cu miros neplăcut. Cele mai mari şi mai nefavorabile transformări le suferă proteinele.
Consumul alimentelor contaminate duce la apariţia de îmbolnăviri, ale căror simptome variază ca intensitate şi tipologie, în funcţie de mai multe criterii (germenul incriminat, tipul şi cantitatea alimentului consumat, concentraţia de germeni din produs, imunitatea şi/sau statusul fiziologic individual, etc.). Primele manifestări apar, în general, la scurt timp de la ingestie (2-3 ore, până la max. 24-48 de ore). Cele mai frecvente şi comune manifestări clinice sunt durerile abdominale, diareea, vărsăturile, durerile de cap, febra sau subfebrilitatea. Cazurile grave, ce ar putea pune în pericol viaţa, apar destul de rar, cu semne de afectare neurologică, hepatică şi/sau renală”, explică Simona Berariu, medic şef al Compartimentului de Promovare a Sănătăţii din cadrul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Sibiu.
Cum ne ferim de toxiinfecţiile alimentare în sezonul cald
Pentru a nu avea astfel de neplăceri, medicii vă fac o serie de recomandări, una dintre ele vizând tocmai evitarea consumului de alimente vândute pe marginea drumului.
“Pentru a preîntâmpina apariţia unor astfel de probleme este necesar să ţinem cont de câteva recomandări utile privind manevrarea, păstrarea şi consumul alimentelor în deplină siguranţă, mai ales în anotimpul cald: păstrarea alimentelor în frigidere, la o temperatură de 4 grade Celsius; practicarea şi menţinerea unei igiene personale riguroase; prepararea alimentelor la temperaturi înalte; evitarea menţinerii alimentelor preparate lângă cele crude; evitarea achiziţionării şi consumului din locuri neautorizate şi condiţii improprii de prelucrare, preparare sau vânzare (produse vândute de comercianţii ambulanţi pe marginea străzii)”, adaugă medicul Simona Berariu.
Vă mai recomandăm:
Aurelia Rusu (68 de ani), fostă profesoară de limba română, acum pensionată, a amenajat într-o veche casă săsească din localitatea Bazna un mini-muzeu splendid cu obiecte vechi săseşti, şi a publicat de asemenea o carte cu reţete tradiţionale ale saşilor.
Ultima nuntă în satul sibian Gherdeal a avut loc în 1987, iar ultimul copil s-a născut aici în 1988. Din comunitatea înfloritoare de altădată, care număra 300 de suflete de români şi de saşi, acum au mai rămas doar 12 locuitori, şi toţi trecuţi de 50 de ani. Amintirile lor au rămas închise în cutii cu fotografii alb-negru.
Germanul Christian Rummel (30 de ani) s-a mutat în România în 2010, după ce a ajuns pentru prima dată aici în 2007, în cadrul unui program pentru calfele călătoare. Cucerit de farmecul tradiţiilor locale, şi-a întemeiat o familie şi trăieşte în satul sibian Richiş, unde a repornit atelierul de dogărie.
Se încarcă comentariile...
