Pro sau contra alocărilor bugetare pentru lăcaşele de cult. Cum a reuşit un preot român să-şi renoveze biserica cu bani din fonduri europene

Ştirea că, în bugetul pentru anul viitor, e posibil să nu fie alocaţi bani pentru lăcaşele de cult, a activat opinia publică. A ieşit la suprafaţă o opoziţie clară între două tabere – una, favorabilă tăierii finanţării pentru cultele religioase, cealaltă - împotrivă.

Premierul Cioloş a fost împăciuitor, în în replică la adversitatea taberelor: ”In aceste zile, când au fost discuţii legate de finanţarea sau nu a lăcaşelor de cult, dincolo de justificarea sau nu a bugetului public, am simţit o tensiune foarte mare in societate (...). I-am spus si părintelui patriarh că eu rămân deschis să văd în ce fel putem colabora pe viitor cu toate cultele, pe de altă parte i-am înţeles şi pe cei care vor o cheltuire eficientă a banului public”, ar fi declarat Cioloş, într-o conferinţă de presă, conform Hotnews.

În cele de mai jos, am detaliat opiniile unor reprezentanţi din fiecare tabără -  un politician, un economist, un voluntar civil şi un preot - pentru a înţelege  mai bine cele două reacţii antagonice.

Andreea Paul: Bugetul pentru anul viitor prevede 0 lei pentru susţinerea  lăcaşurilor de cult, dar şi o creştere a salariilor acordate personalului clerical şi neclerical, precum şi creşteri semnificative pentru sănătate şi educaţie

Deputatul PNL, Andreea Paul, face o analiză a proiectului de buget votat de Parlament, insistând pe ideea că Executivul nu are ceva cu cu cultele, dovadă fiind faptul că salariile personalului clerical şi neclerical au crescut: ”În cazul personalului clerical, contribuţia statului la salarizarea personalului de cult creşte de la 278,3 milioane lei în anul 2015 la peste 315,1 milioane lei în anul 2016. În cazul personalului neclerical, contribuţia statului prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru salarizarea personalului neclerical a crescut cu 54,9% faţă de anul 2015, de la 188,9 milioane lei, la 292,7 milioane lei în anul 2016”.

Mai mult, susţine Andreea Paul, statul intenţionează să contribuie financiar semnificativ, pentru a sprijini aşezămintele religioase româneşti din afara graniţelor.

Imagine: Grafic Andreea Paul, comparaţie culte-învăţământ - sănătate. Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

După cum se poate constata, pe baza graficului pe care deputatul PNL l-a construit, folosind datele  de la Ministerul de Finanţe, scăderile bugetare pentru culte nu sunt semnificative, în noul buget, faţă de cele din anii anteriori. De asemenea, se constată o sensibilă  creştere a alocărilor pentru Educaţie: este egalată alocarea din 2013 şi depăşita cea din 2009.

Iosif Pop, preşedinte al Consiliul Civic Local Cluj: Criteriile de împărţire a banilor nu au legătură cu performanţa

Ca voluntar civil, Iosif Pop militează pentru ” o buna reîmpărţire a banilor economisiţi”. Acesta observă că sumele alocate, an de an, sănătăţii ”au cunoscut mai mult decât dublarea lor, in ultimii 10 ani, timp în care efectivele de personal de specialitate a scăzut dramatic, prin plecarea in alte state”

Conform societăţii civile, actul medical nu a avut de câştigat, în calitate, pornind de la modul în care s-au cheltuit banii de la buget. Mai mult, ”sărăcirea populaţiei, îmbătrânirea ei şi modul precar de hrănire, îngrijire, practicare a sportului, etc. , au sporit, an de an, numărul celor bolnavi si suferinzi care apelează la consultaţii şi tratamente medicale!”.

În ceea ce priveşte domeniul Educaţiei, Iosif Pop are o părere asemănătoare: ”calitatea actului de instruire/învăţare a scăzut la fel de dramatic”, iar ceea ce este neperformant nu justifică investiţii suplimentare.

Punctul de vedere al lui Iosif Pop, în privinţa cultelor religioase, este că clerul reuşeşte să atragă în interiorul bisericilor tot mai multi enoriaşi, dar şi tot pe atâţia donatori. Că este performant, se poate constata lejer, din numărul de lăcaşe ridicate, deja, pe întreg teritoriul României.

Concluzia voluntarului civil este că, respectiv, ”comparaţia dintre numărul bisericilor construite şi numărul spitalelor şi şcolilor noi nu este edificatoare, întrucât tendinţele sociale sunt total opuse… ; statul roman trebuie, totuşi să aloce bani, nu pe bază de presiune, ci ca urmare a unor performanţe”;

D. D. Chiriţescu, doctor în Economie: Dacă nu se dau bani pentru culte şi cultură, nimic nu mai are sens!

Profesorul Chiriţescu, din Tg-Jiu, unul dintre contributorii Dilemei Vechi, susţine că ideea conform căreia statul român nu ar mai trebui să dea bani pentru finanţarea lăcaşurilor de cult este una mai veche, readusă în actualitate: ” Există o meteahnă a noastră, aceea de a personaliza mult dezbaterile pe diferite teme şi din această cauză trecem uşor peste fondul dezbaterilor. Nu Ceauşescu a construit Casa Poporului, ci poporul român, prin suferinţă, dar şi geniu creator. Edificiul mai este, încă, văzut de unii, în mod eronat ca un simbol al comunismului, dar peste ani, când vom uita definitiv ce a însemnat comunismul, el va fi perceput în adevărata sa splendoare şi imagine - românii au putut să construiască aşa ceva şi s-au încumetat s-o facă!”.

Chiriţescu interconectează argumentaţia din spatele oportunităţii construirii Casei Poporului la argumentaţia c ear justifica o continuare a finanţării pentru Catedrala Neamului: ”Pe fondul discuţiilor despre opulenţa afişată de unii preoţi, sau despre pragmatismul patriarhului Daniel, se sancţionează dreptul unui popor de a-şi mai afirma încă o dată, peste timp, vocaţia creatoare. S-a spus şi pe drept cuvânt că bisericile sunt locuri ale vindecării sufletului şi spitalele sunt locuri ale vindecării corpului. Oamenii trec, peste generaţii nu se va şti cine a fost Daniel, numai că este important să nu lăsăm urmaşilor ziduri neterminate, ci edificii însufleţite.

Acesta se explică, printr-o întrebare ”retorică”: ”Ce să mai apere armata română şi serviciile secrete (îndestulate cu bani), dacă în interiorul ţării noi ne pierdem sufletele? Creştinismul românesc nu stă în popii doritori de lux, dar stă în locaşurile sale de cult, acolo unde până şi cel mai arogant hoţ din politică şi cel mai mare trădător de ţară intră, smerit, cu căciula în mână. Românii merită bani pentru biserici şi implicit pentru Catedrala Mântuirii Neamului” şi susţine că o eventuală comparaţie cu spitalele este nemeritată - ”Este evident că avem nevoie şi de biserici aşa cum avem nevoie şi de spitale. Bătălia cu creştinismul românesc, prin identificarea sa răuvoitoare cu câţiva prelaţi, care comit erori, este una care trebuie pusă în evidenţă, pentru că este, pe fond, bătălia cu poporul român şi cu românismul”.

Preot catolic din Ardeal: Am renovat biserica, al cărei paroh sunt, din fonduri europene

Reporterii Adevărul au contactat mai mulţi preoţi, pentru a le cere opinia în această speţă. Nu au dorit să se implice şi au refuzat să li se consemneze punctul de vedere, cu excepţia unui preot catolic. Totuşi acesta a cerut ca opinia să-i rămână anonimă: ”Vă pot spune că banii ce vin din donaţii sunt insuficienţi. Ce au donat oamenii din parohie ajunge, eventual, să repar şi să vopsesc gardul bisericii. Însă, noi am renovat biserica, accesând fonduri europene”.