O femeie din Satu Mare construieşte un centru de zi pentru copiii săraci în ruina unei centrale termice. Preţul: 200.000 de euro

Marinela Gliga a început să facă acte de caritate în urmă cu opt ani, iar în prezent aceasta a ajuns activitatea care îi ocupă cel mai mult timp. Acum are în grijă, prin asociaţia din care face parte, de 25 de copii.

Marinela Gliga, din Satu Mare, a scris din 2013 şi până în prezent zeci de scrisori către firmele din judeţ pentru a încerca să obţină sponsorizări. Nu a cerut niciodată pentru ea, ci pentru cele câteva zeci de suflete pe care a decis să le primească în grijă şi să le ofere o şansă la un viitor mai bun, alături de alte persoane pe care a reuşit să le aducă aproape de ea în acest demers.

Marinela Gliga şi Asociaţia Acoperământul Maicii Domnului, care numără peste 20 de voluntari din diverse profesii, sunt în faza finală de implementare a unui proiect ce presupune transformarea unei ruine a unei centrale termice în centru de zi pentru copii şi în două garsoniere pentru tinerele abuzate. Dar totul are un început mult mai îndepărtat.

„Acum mai mulţi ani, într-o iarnă, ne pregăteam împreună cu soţul să mergem la schi. Şi aveam mai multă mâncare gătită în frigider şi am decis că, decât să o aruncăm, mai bine să o încălzim şi să o dăm persoanelor care au nevoie. Cu boluri de unică folosinţă după noi, am luat la pas oraşul pentru a oferi o supă de fasole caldă oamenilor care aveau nevoie. Atunci am luat contact cu această categorie de locuitori din oraş, oameni ai străzii, printre care şi mulţi copii, şi am văzut că în ninsoarea aceea pentru ei nimic nu era mai bine primit decât supa aceea caldă”, afirmă Marinela Gliga.

Tot concediul nu i-a dat pace gândul că trebuie să facă ceva mai mult pentru aceste persoane, aşa că, întoarsă acasă, a mobilizat o altă prietenă şi au început să ofere o masă caldă pe săptămână persoanelor care aveau nevoie de ea.

„Prietena mea trecea atunci prin nişte probleme cu firma pe care o avea şi mi-a mărturisit că o astfel de activitate e mai benefică decât 10 ore de terapie la psiholog. A adunat încă şase prietene şi toate am început să servim cât de regulat am putut o masă caldă pentru oamenii care nu şi-o permiteau”, mai afirmă femeia.

Despre iniţiativa lor au auzit tot mai multe persoane din mediile defavorizate şi au ajuns să se prezinte la masa lor caldă copiii care veneau de la 4 sau chiar 5 kilometri distanţă pentru a mânca. De aici a pornit un pas în oferirea de sprijin persoanelor defavorizate, prin întreprinderea de activităţi şcolare şi educative cu aceştia.

„Am primit de la Direcţia de Protecţia Copilului o clădire unde am făcut teme cu copiii, activităţi şcolare şi educative. Am ajuns să ne bucurăm cu ei pentru un cinci mai mult decât pentru un zece. Avem mulţi copii care repetau anii de şcoală constant şi erau în pragul abandonului şi am reuşit să îi aducem pe linia de plutire, să fie elevi de peste cinci şi să treacă clasa. Nu reuşim cu toţi, pentru că ne lovim deseori de lipsa de exemple pentru ei sau de dezinteresul părinţilor, dar cu mulţi reuşim. E important să le dăm curajul să viseze că pot reuşi, iar restul vine de la sine”, mai afirmă Marinela Gliga.

De la acest episod şi până la a avea propriul centru de zi nu a fost o treabă care să le dea mult de gândit voluntarilor din asociaţie, pentru că, aşa cum declară Marinela Gliga, s-au lăsat duşi de val. În 2013 au primit din partea Primăriei Satu Mare o veche centrală termică dezafectată care stătea să se dărâme, pe care au decis să o reabiliteze. Au pornit la drum cu sponsorizări de 30.000 de euro, bani insuficienţi pentru a finaliza o astfel de lucrare, dar au avut de asemenea multă încredere şi credinţă că li se vor arăta căile pe care să o ia pentru a putea izbăvi.

„Din 2013 când am primit clădirea şi până în 2015 când am primit autorizaţia de construire am strâns undeva la 30.000 de euro. Ştiam că va fi greu şi că acesta e un proiect de 200.000 de euro, dar nu ne-am descurajat. Se spune că Dumnezeu îţi scoate în cale oamenii de care ai nevoie, atunci când ai nevoie. Aşa a fost şi la noi, mereu când aveam o nouă etapă de construcţie, ne trebuia calorifere, sau centrală, mereu a apărut câte cineva să ne ajute cu o sponsorizare. Am şi scris multe scrisori pentru a solicita sponsorizări, iar dacă la una mi s-a răspuns, din 10, eu am fost mulţumită. Ne-au ajutat mult şi acei „bani ai văduvei”, cum se spune, sume mici de bani, de la persoane fizice, care s-au adunat şi i-am putut folosi în diverse etape”, povesteşte Marinela Gliga.

Un vid legislativ i-a purtat printr-un proces şi i-a dus la costuri suplimentare, pentru că au fost nevoiţi să plătească impozit pe clădire, deşi sunt un ONG. Asta pentru că nu au solicitat autorizare de demolare şi apoi construcţie de clădire, ci una de conversie a unei clădiri existente. Dar au trecut şi peste episodul acesta şi mai au puţin până să umple centrul de copii.

„În septembrie vrem deja să avem activitate aici, iar prin octombrie să facem şi o inaugurare. Centrul de zi porneşte din start cu cei 25 de copii de care ne ocupăm şi în prezent, dar se va putea adresa unui număr mai mare. Aici copiii îşi vor face temele, vor primi meditaţii de la voluntarii noştri, vor primi şi consiliere psihologică. Vom avea şi un vestiar cu duşuri pentru a putea să se spele, pentru că mulţi dintre ei nu au apă curentă acolo unde stau. Mai avem şi o parte distinctă, unde am amenajat două garsoniere, pentru persoane care sunt abuzate, sau care au nevoie de puţin timp pentru a se organiza după o decădere financiară sau psihologică, iar noi le vom găzdui o luna, două, trei, până pot să se întreţină singure”, explică Marinela Gliga viitoarea activitate a centrului.

Până la recepţia lucrărilor asociaţia mai are nevoie de câteva sponsorizări, cum ar fi elemente de lemn decorative şi piatră decorativă la exterior, electrocasnice pentru bucătăria centrului de zi, dar voluntarii ştiu că împreună, cu mult credinţă şi încredere, vor reuşi să le obţină.