Manipularea prin social media. Cum ne folosim gândirea critică pentru a distinge informaţia adevărată de cea falsă

Imagine: manipularea în societatea informaţională

Prin reţelele de socializare, individul e mai uşor manipulabil. Specialiştii spun că gândirea critică este cea care ne ajută să discernem între manipulare şi informaţia transmisă cu bună-credinţă.

Individul devine tot mai mărunt în postmodernism. Gândirea critică îi rămâne ultima ”putere”

Societatea contemporană aduce individul în situaţia de a se simţi neputincios, de a se simţi mărunt. Totul este dincolo de capacitatea sa de influenţă, totul este deasupra lui, el nefiind decât o rotiţă într-un sistem dincolo de el, incontrolabil, prestabilit birocratic. Îi rămâne, totuşi, puterea de a lua decizii înţelepte, de a-şi folosi raţiunea, în calitatea de cetăţean; îi rămâne demnitate de a folosi argumente raţionale, pentru a concluziona cât mai aprope de un adevăr convenţional, acceptat/acceptabil, coerent cu alte idei acceptate  deja.

Filosofia a fost preocupată, încă din Antichitate, de a discerne între adevăr şi iluzie. Această distincţie intelectuală a evoluat, de la mitul peşterii lui Platon, la criticism kantian, scepticism, ajungând până la relativismul renunţării neopragmatiste la a căuta ”lucrul în sine” al realităţii, în favoarea progresului social. În acest tip de concepţie, în parametrii adevărului- coerenţă, gândirea critică este cea care – fără a-şi propune să identifice esenţa, lucrul în sine – îi permite individului să discrimineze între ce e acceptabil şi ce nu, între manipulare şi adevărul dintr-o coerenţă a normalităţii acceptate, construite logic.

Iar această capacitate, a gândirii critice, este esenţială când vine vorba despre informaţii transmise de media. Totul a devenit foarte ştiinţific: fiecare dinte noi suntem ţinte bine definite de specialişti ai informaţiilor.  Rezultatul scontat este manipularea opiniilor noastre, cu scopuri socio-politico-economice. Trăind în democraţie, opinia fiecăruie dintre noi contează, se contorizează undeva, nimic nu rămâne nefolosit, iar cineva are un beneficiu. Există web-site-uri care stârnesc râsul multora dintre noi, încă de la pagina de ”home ”, deşi n-ar fi cazul, pentru că inclusiv acestea contorizează un profit socio-politico-economic în dreptul cuiva. Prin simpla manipulare a opiniilor.

Sergiu Mişcoiu: ”În cadrul societăţii informaţionale de azi, gradul de dezinformare a crescut”

Foto: Sergiu Mişcoiu. Credit foto: euro.ubbcluj.ro

Sergiu Mişcoiu este conferenţiar universitar al Facultăţii de Studii Europene, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, din Cluj, unde predă şi cercetează, printre altele, în domeniul teoriei discursului politic.

Acesta apreciază că este corectă observaţia că, în societatea contemporană, ”tehnicile de dezinformare s-au diversificat, fiind dificil de identificat vinovaţi individuali pentru această situaţie”.

O explicaţie ar putea fi, observă Mişcoiu, faptul că formatorii de opinie, se află într-o ”căutare permanentă a prezenţei mediatice (incluzând chiar social media)”, iar acest tip de prezenţă mediatică excesivă, în contextul concurenţei acerbe, nu poate fi susţinută doar de relatări fundamentate în fapte şi evenimente reale; ca atare, apreciază profesorul clujean, ”distincţia dintre planul 'realităţii' şi cel al 'opiniei despre realitate' se face foarte greu”.

Mişcoiu nu exclude nici posibilitatea existenţei unor grupuri interesate de ”promovarea unei idei sau linşarea mediatică a unui personaj public”: există web-site-uri ”specializate”, care dezinformează şi manipulează”, la comandă”. În sprijinul acestora vine şi ”credulitatea excesivă a internauţilor”, ce este speculată, cu scopul clar de a manipula şi dezinforma. În acest sens, gândirea critică poate deveni principala ”armă” , ultima protecţie a individului împotriva unor astfel de demersuri cu intenţii subterane.

Aona Calistru: Gândirea critică poate limita manipularea scontată de web-site-urile ”specializate”

Jurnaliştii ”Adevărul” au discutat cu specialistul în comunicare Aona Calistru în legătură cu site-urile – foarte agreate în social media, pe motiv de lipsă de gândire critică – ce promovează conspiraţii de tot felul.

”Astfel de site-uri apar, de cele mai multe ori, cu un scop anume şi, câteodată, doar pentru o perioadă limitată de timp, în funcţie de obiectivele atinse, ca, de exemplu, site-urile despre sondaje care apar în perioadele alegerilor şi sunt finanţate de anumite partide. Aceste site-uri nu sunt imparţiale, în mod premeditat”, spune specialista.

Calistru crede că acestea pot fi foarte eficiente, din punct de vedere al manipulării. Desigur, depinde modul în care cititorul aplică filtrele gândirii critice, de nivelul de educaţie.

”Un anume nivel de educaţie determină filtrarea informaţiei; persoana crede, sau nu, ceea ce citeşte, are propria părere, aşadar are o gândire critică, nu ‘’înghite’’ informaţia aşa cum îi este dată ”, adaugă specialistul în comunicare.

Calistru e convinsă că impactul politic este scontat, în aşa fel încât anumiţi politicieni să aibă de câştigat electoral. ”Se cunoaşte deja apartenenţa politică a anumitor trusturi, jurnalişti sau persoane publice. Politica în sine nu poate exista fără un grad major de manipulare, iar astfel de site-uri au un scop precis”.

Calistru consideră că e greu a împiedica acest tip de manipulare să aibă efect: ”gradul de credulitate al românului, din păcate, este semnificativ; gândirea critică există, însă opiniile formate sunt determinate de mulţi factori, în funcţie de percepţie, de apartenenţă socială şi, de ce nu, de anturaj. Este un subiect sensibil si complex”.