FOTO Cum s-a dezvoltat Satu Mare de-a lungul timpului
0
Oraşul Satu Mare s-a format prin unirea, în secolul al XVIII-lea, a două localităţi: Sătmar şi Mintiu. O dezvoltare evidentă a oraşului a avut loc în 1918. Reforma agrară de după primul război mondial însă a slăbit proprietatea moşierească şi a întărit-o pe cea chiaburească, nerezolvând problema ţărănimii sărace.
Oraşul Satu Mare s-a format prin unirea, în secolul al XVIII-lea, a două localităţi: Sătmar şi Mintiu. În ceea ce priveşte istoria timpurie a oraşului Satu Mare, Sătmarul este amintit în Gesta Hungarorum, opera notarului anonim al regelui Bela III, drept castrum Zothmar. Anonymus relatează ocuparea cetăţii aparate de Menumorut de către maghiari şi plasează aceste evenimente în secolul al X-lea. Cele două oraşe (Sătmar şi Mintiu) s-au unit în anul 1712, iar din 1715 Satu Mare a dobândit titlul de oraş liber regal.
Anii "20: Satu Mare cunoaşte o evidentă dezvoltare
Secolul al XX-lea şi-a lăsat amprente adânci şi asupra Sătmarului, atât prin cele două războaie mondiale cât şi prin realizarea la 1 Decembrie 1918, a unirii Transilvaniei cu România.
La finele primului război mondial, ca urmare a condiţiilor create de înfăptuirea Unirii de la 1 decembrie 1918, oraşul Satu Mare, ca de altfel toate oraşele transilvănene, cunoaşte o dezvoltare evidentă în toate domeniile vieţii economice şi social - culturale. Marile întreprinderi din oraş, Fabrica de vagoane Unio, Fabrica Princz, Întreprinderea textilă Ardeleană, Rafinăria de petrol Freund, Fabrica de cărămizi, Fabrica de mobilă prosperă în această perioadă, iar municipalitatea realizează importante investiţii în căi de comunicaţie, şcoli, spitale, construcţii publice, uzine comunale.
Sistemul bancar şi comerţul se dezvolta în paralel, astfel ca în 1929 se înfiinţează Camera de Comerţ şi Industrie şi Bursa de mărfuri, care au ca membri 25 de societăţi comerciale anonime şi 75 de firme industriale şi de producţie, iar în 1930 existau deja 33 de bănci.
Anii "40: Modificări dramatice
Ascensiunea fascismului în Europa şi izbucnirea celui de-al doilea război mondial au produs dramatice modificări ale climatului social - politic şi economic al oraşului. Vara anului 1940 avea să devină una din cele mai tragice pagini din istoria poporului român: nord - vestul Transilvaniei este răpit prin odiosul Diktat de la Viena. Din toate aceste teritorii, în urma războiului a fost recuperată doar Transilvania, eliberată de Armata Română în toamna anului 1944.
Reforma agrară de după primul război mondial însă a slăbit proprietatea moşierească,dar a întărit-o pe cea chiaburească, nerezolvând problema ţărănimii sărace. Ca umare a investiţiilor acordate de stat, agricultura judeţului a fost înzestrată cu un număr însemnat de tractoare. În funcţie de rentablitatea şi de nevoile economiei judeţului, s-a reprofilat structura culturilor, sporind ponderea plantelor industriabile, în special a celor furajere, alături de cultura de bază a cerealelor.
Drept urmare a dezvoltării şi modernizării acestei baze, producţia agricolă a judeţului Satu Mare în cincinalul 1971- 1975 a înregistrat un ritm mediu anual de 2, 8%. În 1973, de exemplu, din suprafaţa totală a judeţului, adică 440.500 ha, terenurile agricole ocupau 318.509 ha.10.000 de hectare erau livezi şi pepiniere pomicole iar 5.000 de ha însumau viile şi pepinierele viticole.
Monumentul de la Carei, ridicat de sculptorul Vida Gheza în anul 1964, reprezintă cel mai bine simbolul a ceea ce a însemnat secolul al XX‑lea, un secol de mari războaie şi catastrofe, un secol al ideologiei comuniste, dar şi un secol al marilor progrese şi al speranţei în mai bine, renăscută după decembrie 1989 şi pe aceste meleaguri.
Anii “89: A doua cea mai mare fabrică de mobilă din ţară, Samobil, a intra în faliment
Prăbuşirea dictaturii a survenit de-abia în decembrie 1989, în urma unei revoluţii anticomuniste care a adus în strada o mare parte a populaţiei marilor oraşe şi care a făcut peste 1200 de victime. Victoria greu obţinută însă a permis reinstaurarea sistemului politic pluralist consacrat prin Constituţia din 1991, reconstrucţia instituţiilor democratice şi implementarea principiilor economiei de piaţă.
Înainte de 1989 SC. Samobil. SA era o fabrică de mobilă de rang înalt, atât pentru ţară, dar şi pentru străinătate. Era cea mai mare fabrică de mobilă din judeţ, şi era cotată ca a doua pe ţară. După revoluţie fabrica a avut tot mai puţine vânzări intrând în faliment, iar în 2006 fabrica a intrat în lichidare. Toate utilajele au fost vândute în urma diverselor licitaţii, singurele bunuri care au mai rămas fiind tubulaturile din fier.
Nici în ziua de azi, fabrica nu îşi desfăşoară activitatea. Aceasta se află într-o stare avansată de deteriorare, lasând un gust amar miilor de sătmăreni care au avut un loc de muncă mulţi ani la rând.
După anii 2.000
Majoritatea instituţiilor bancare care îşi desfăşoară activitatea în România au sucursale şi în judeţul Satu Mare, în care efectuează atât operaţiuni interne cât şi internaţionale. Reţeaua de drumuri a judeţului este bine dezvoltată, şosele principale DN 19A către Zalău – Cluj – Bucureşti, respectiv Baia Mare – Dej – Bistriţa – Suceava şi DN 19 către Oradea – Arad – Timişoara, realizând legăturile cu principalele oraşe din ţară, precum şi cu puncte de trecere a frontierelor cu Ucraina, Ungaria şi Iugoslavia, atât pentru automobile personale, cît şi pentru traficul de marfă
Pe teritoriul judeţului Satu Mare sunt 220 km linie de cale ferată (care este deservită de 52 de staţii şi halte), pe care se desfăşoară atât trafic de persoane cât şi de mărfuri. În judeţ există mai multe capacităţi de cazare şi restaurante, în majoritatea acceptându-se cărţi de credit Visa, MasterCard, Eurocard. Ele însumează peste 500 de locuri de cazare.
Economia judeţului Satu Mare, caracterizată drept o economie industrial - agrară, specializată în industrie alimentară, textilă, construcţii de maşini şi în producţia de mobilier, cu un sector primar bine dezvoltat şi un sector terţiar în plină ascensiune. Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor situează judeţul Satu Mare în primele 20 ale ţării.
Agricultura atrage 44,7% din populatia ocupată a judeţului. Producţia vegetală a reprezentat 69,9% din total, iar producţia animală 29,5% .
Judeţul Satu Mare dispune de o suprafaţă agricolă de 317,5 mii hectare, din care 223,9 mii hectare teren arabil (70,5%).Terenul arabil este destinat potrivit specificului local, în special culturii cerealelor, care ocupă în jur de 63,2% din suprafaţa agricolă. Pădurile (78.000 ha) sunt o importantă resursă naturală a judeţului. S-au executat lucrări de regenerare a fondului forestier şi se urmăreşte gospodărirea şi valorificarea raţională şi ecologică a acestuia.
Vă recomandăm şi
FOTO Cum s-a dezvoltat Aradul de-a lungul timpului
FOTO Cum s-a dezvoltat Slatina în ultimii 60 de ani
Cum a „crescut” Piteştiul în ultimii 70 de ani
Se încarcă comentariile...
