Comoara unică în Europa de la Muzeul din Satu Mare. Sute de obiecte de artă descoperite în judeţ au fost incluse în Tezaurul Naţional al României

Muzeul Judeţean Satu Mare are în componenţă peste 100.000 de obiecte dintre care foarte multe au fost deja clasate şi în Tezaurul sau Fondul Naţional al României.

Muzeul Judeţean Satu Mare deţine colecţii de arheologie din perioada preistorică, dacică şi medievală, colecţii de istorie compuse din exponate legate de istoria breslelor, unelte, lăzi, sigilii, documente, cărţi vechi,  colecţii de etnografie precum instalaţii ţărăneşti, mobilier tradiţional românesc, şvăbesc, ucrainean şi maghiar, podoabe, icoane pe sticlă şi lemn, costume populare, textile utilitare şi decorative, ceramică şi fotografii. Reprezentanţii instituţiei se mândresc cu faptul că munca lor a dat roade, iar românii pot afla mai multe despre istoria şi obiceiurilor de altădată prin intermediul acestor obiecte.

Complexul Muzeului Judeţean actual cuprinde şi o clădire anexă ce adăposteşte Laboratorul Zonal de Restaurare şi Conservare, cu multiple specializări: ceramică, metal, hârtie, lemn, textile şi investigaţi, astfel reuşindu-se salvarea multor obiecte de valoare. Pentru a promova munca acestor specialişti, conducerea instituţiei a organizat chiar şi o expoziţie intitulată "Patrimoniu restaurat – Patrimoniu salvat"  găzduită de Muzeul de Artă şi care poate fi vizitată începând din 21 iulie.  În cadrul expoziţiei sunt expuse 24 de fotografii ce surprind imagini ale diferitelor faze de restaurare şi investigare a obiectelor de patrimoniu aflate în colecţiile Muzeului Judeţean Satu Mare.

Foto: Clădirea actuală a Muzeului Judeţean Satu Mare a fost construită în anul 1936, însă doar din 1984 a devenit sediul Muzeului Judeţean Satu Mare

Radu Ardelean, în calitate de director adjunct al instituţiei  mărturiseşte că muzeele sătmărene adună la un loc peste o sută de mii de obiecte, foarte multe dintre ele fiind clasate în Tezaurul sau Fondul Naţional Românesc.

“Ne mândrim cu un număr mare de obiecte valoroase atât la secţia de istorie -arheologie, artă-etnografie de la Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă ambele din Satu Mare şi totodată şi la muzeele din Carei şi Tăşnad. Clasate în Tezaurul sau Fondul Românesc au fost şi ele foarte multe însă acum nu vă pot da un număr exact deoarece procedura în sine este una foarte complicată deoarece acestea trebuie să îndeplinească mai multe condiţiile pentru a fi acceptate“, declară Radu Ardelean

Legea 886 din 2008 stabileşte cu exactitate normele de clasare a bunurilor culturale mobile. Aceasta prevede că în vederea clasării în categoriile fond şi tezaur se vor lua în considerare criteriile generale şi specifice. Criteriile generale de clasare sunt: vechimea, criteriul în baza căruia se analizează dacă un bun cultural a fost realizat într-o perioadă mai îndepărtată, cel puţin cu 50 de ani înainte de data efectuării expertizei, şi se acordă puncte valorice într-un cuantum proporţional cu vechimea determinată;  frecvenţa,  criteriul în baza căruia se analizează dacă bunul cultural aparţine unei serii de bunuri identice sau unui lot de bunuri din aceeaşi tipologie şi se determină prezenţa bunurilor în cauză pe teritoriul românesc şi starea de conservare, criteriul în baza căruia se analizează gradul în care bunul cultural îşi păstrează integritatea şi caracteristicile iniţiale ori se află într-o stare care să permită reconstituirea sau restaurarea acestuia.

Obiect unic în Europa

Dintre obiectele aprţinând colecţiilor Muzeului Judeţean Satu Mare şi care fac parte deja din Tezaurul României iese în evidenţă „Fibula de Argint“ de la Culciu Mare. Aceasta a fost clasată în 2005 şi poate fi văzută la secţia de istorie şi arheologie a Muzeului de Istorie din Satu Mare. Arheologul sătmărean, Robert Ghindele, spune despre această piesă că este cel mai mare exemplar din Europa.

Foto: Situri arheologice în pericol din cauza vânătorilor de comori

„Fibula de argint este cea mai importantă descoperire făcută în aşezarea barbară din epoca romană de la Culciu Mare–Bogilaz.  Principalele elemente care evidenţiează caracterul de lux al fibulei de la Culciu Mare sunt metalul preţios şi anume argintul, dimensiunile mari în comparaţie cu variantele simple, ornamentarea în tehnica filigranului, două bare transversale care străbat portagrafă şi trei resorturi care străbat capul.În urma analizelor tipologice am constatat că fibula de la Culciu Mare este o combinaţie între două tipuri de fibule. Astfel putem să considerăm, că este o “variantă princiară” a fibulelor cu portagrafă înaltă, cu portagrafe străbătute de cepi. Este cel mai mare exemplar de acest tip din Europa“, declară Robert Ghindele.

Secţia de artă muzeului sătmărean se mândreşte cu 15 lucrări deja clasate în Tezaur sau în Fondul Naţional al României. Liuba Horvat,  şefa secţiei ne spune că operele aparţin pictorului Aurel Popp, reprezentanţii muzeului având încă alte opt lucrări ale artistului propuse pentru tezaur.

“În componenţa colecţiilor Muzeului de Artă Satu Mare avem multe picturi aprţinând artistului Aurel Popp. Frumuseţea lor este una deosebită şi de aceea am iniţiat demersuri pentru ca unele dintre ele să fie clasate în categoria “teuazur“, altele în categoria “fond“. Pentru 15 dintre ele am şi reuşit, cu toate că procedura nu este deloc simplă, acestea fiind clasate deja încă din 2013. Mai avem încă opt lucrări propuse pentru categria “tezaur“. Printre acestea se numără Moartea Capitalismului, Căruţaşul, Culesul Merelor sau Portretul Mamei, toate foarte deoasebite“, a declarat Liuba Horvat.

Inspiraţie întreruptă de izbucnirea Primului Război Mondial

Din totalul de 15 lucrări , cele cinci opere de artă ce deja aparţin Tezaurul Naţional se numără “Şi noi“ , “Eroul necunoscut“ din 1925, “În grădină“ din 1914-1920, “Excluşii“din 1928 şi “Autoportret bust“ din 1941. Toate acestea sunt picturi pe şevalet, lucrate în ulei pe pânză. Celelate 10 sunt lucrări grafice şi sunt clasate în categoria fond. Printre acestea se numără “Transportul menajului“, “Temă de război”, ”Tranşee” şi “Soldat mort”.

Liuba Horvat, şefa secţiei de artă a Muzeului Judeţean Satu Mare,  mărturiseşte că dintre toate cel mai mult îndrăgeşte pictura intitulată “În grădină“. “ Lucrarea reprezintă o scenă de grădină într-o zi însorită, cu umbrele foarte accentuate. La o masă rotundă stau două femei care-şi beau cafeaua aşezate pe scaune, cea din stânga reprezentată din profil, iar cea din dreapta frontal, cu o ceaşcă în mâna stângă, iar braţul drept sprijinit de masă. Se poate obseva stilul "thonete" al mobilierului. Lucrarea este neterminată, fiind întreruptă în momentul când artistul a primit ordinul de mobilizare pentru Primul Război Mondial. După întoarcerea de pe front, artistul o lasă în starea din momentul plecării, adăugându-i doar o inscripţie în limba franceză“, povesteşte Liuba Horvat.

Foto. Pictura " În grădină", semnată de pictorul sătmărean Aurel Popp

De asemenea, şefa secţiei de artă explică opera intitulată “Excluşii“ care a trezit numeroase aprecierili din partea criticilor de artă. “ Lucrarea, de dimensiuni mari, prezintă în prim-plan doi bărbaţi, cel de la interior înveşmântat într-un linţoliu alb, cu o aureolă în jurul capului plecat, purtând pe umărul drept un drapel roşu, sfâşiat, de a cărui băţ se ţine cu ambele mâini. De braţul său stâng se sprijină al doilea bărbat, gol, gârbovit, purtând la mâini şi la picioare lanţuri grele. Personajele sunt reprezentate la dimensiuni mai mari decât cele reale. Cromatica cerului este dramatică, iar vegetaţia pe care păşesc personajele este aspră, de culoare închisă până la negru, iar în fundal se observă în penumbră arhitectura unui oraş. Prin poziţia umilă a celor două personaje, a cromaticii de un dramatism accentuat, lucrarea redă sugestiv ataşamentul pictorului faţă de cauza celor asupriţi, fiind cunoscute opţiunile sale politice socialiste“, spune Liuba Horvat.

Şi obiectele aparţinând domeniului etnografiei sunt foarte importante ajungând multe dintre acestea în Tezaurul şi Fondul Naţional al României.

Etnograful Maria Lobonţ îşi desfăşoară activitatea în cadrul Muzeului de Istorie din Satu Mare. Aceasta spune că dintre toate obiectele aflate în colecţia instituţiei, două ies în evidenţă.

“Dintre toate obiectele aparţinând secţiei noastre şi clasate în tezaurul naţional iese în evidenţă un teasc de struguri clasat în 2012 şi o icoană pe sticlă ce îl întruchipează pe Sfântul Nicolae, clasată în 2003 sau 2004. Teascul de struguri este deosebit,  datează în 1893 şi are dimenisuni foarte mari şi anume doi metri înălţime şi şase metri lungime. În judeţul nostru nu mai există aşa ceva. Piesa este restaurată şi expusă, fiind în colecţia noastră din 1960. Despre icoană vă pot spune că datează de la sfârşitul secolului XIX şi este în colecţia noastră din 1970. Ambele au o valoare istorică şi artistică deosebită“, declară Maria Lobonţ.