FOTO VIDEO Semmeringul bănăţean aniversat după un secol şi jumătate de la inaugurare
0
Aniversarea a 150 de ani de la punerea în funcţiune a primei căi ferate montane de pe teritoriul actual al României a fost marcată printr-o serie de manifestări reunite în cadrul proiectului „Bucuria societăţii civile exprimată la a 150-a aniversare a Căii Ferate Montane Oraviţa - Anina”.
Activităţile au debutat la Teatrul Mihai Eminescu din Oraviţa, cu vizionarea unei expoziţii de fotografii, aparţinându-i lui Andrei Berinde, dar şi a unui stand de lucrări de istorie feroviară. A urmat apoi o sesiune de comunicări despre „Calea Ferată Oraviţa - Anina”. „Fotografiile ilustrează imagini de pe calea ferată Oraviţa - Anina, scanări după documente care arată trenurile anilor 30 - 40, sunt şi fotografii cu prima locomotivă care a circulat pe această rută, dar şi poze cu gări monumentale din România, multe din ele, din păcate, dispărute astăzi”, a afirmat pentru Agerpres Andrei Berinde. A urmat o întâlnire de suflet între generaţiile de feroviari din Oraviţa, precum şi cu audierea „Imnului Semeringului Bănăţean”, compus de cantautorul Cristian Buică. „E un moment foarte important pentru noi, e un moment de suflet. Vorbim despre cea mai veche cale ferată din România şi trebuie să facem tot ce e posibil, în perioada următoare, prin toate pârghiile pe care le avem, ca această cale ferată să se menţină, iar circulaţia pe ea să se desfăşoare în condiţii normale”, a precizat Mircea Benec, directorul regional al CN CFR Timişoara.
Manifestările dedicate celor 150 de ani de la punerea în funcţiune a primei căi ferate montane din România au continuat şi pe parcursul întregi zile de sâmbătă, începând în Gara Oraviţa, prima gară de pe teritoriul actual al României. A avut loc programată o vizită la Depoul de Locomotive Oraviţa, primul depou din România şi vizitarea unei locomotive cu abur din seria 50.000, pe care ceferiştii orăviţeni au botezat-o Neagra, după care a avut loc dezvelirea unei plăci aniversare, un Te Deum, dar şi o deplasare cu trenul, pe ruta Oraviţa - Anina.
Cel mai important moment al acestor manifestări a fost deplasarea, sâmbătă, pe traseul aniversar Oraviţa - Anina. După o călătorie cu personalul ce încă străbate Semmeringul Bănăţean manifestările s-au mutat în gara Anina. Famfara din Bănia şi cea a Forumului German au întâmpinat oficialităţile, s-a dezvelit şi aici o placă comemorativă. În opinia primarului oraşului Anina, Gheorghe Românu, cel mai important lucru este ca linia ferată să fie reabilitată şi reintrodusă în circuitul economic.
„Am o scrisoare de intenţie de la un investitor, care îşi condiţionează investiţia de funcţionarea în bune condiţii a căii ferate, pe care doreşte să-şi transporte marfa. Pentru aceasta, calea ferată trebuie reabilitată. Din 2006, de când s-a închis mina de la Anina şi nu s-a mai transportat cărbune pe această linie, nu s-au mai făcut reparaţii. Ideea este simplă: trebuie să obţinem fonduri pentru reabilitarea liniei şi să aducem investitori la Anina, care să o folosească pentru transport. Această activitate economică, împreună cu cea de turism, vor putea face linia rentabilă“, a declarat primarul oraşului Anina.
Iniţiatorul grupului civic „Lobby pentru Banatul de Munteô, Nicolae D. Vlădulescu, spune că, pe lângă faptul că reprezintă un obiect de patrimoniu tehnic şi istoric important, „calea ferată montană Anina-Oraviţa este unul dintre cele mai importante elemente de infrastructură din Munţii Aninei, de care poate depinde relansarea economică a zonei“.
Foto
'Semmeringul Bănăţean', cum i se mai spune acestei căi ferate montane, asigura transportul cărbunelui, a produselor prelucrate industrial şi a călătorilor între localităţile Anina şi Oraviţa, cândva puternice centre economice. Pentru realizarea 'semmeringului bănăţean', a fost necesară construirea a 14 tuneluri cu lungimea totală de 2.084 m şi a unui număr de zece viaducte cu lungimea totală de 843 m. Pe cei 34 km, cât măsoară lungimea totală a traseului între localităţile Oraviţa şi Anina, calea ferată urcă cu 340 m. Unul dintre mecanicii locomotivelor cu abur povesteşte că nu era deloc uşor să manevrezi trenul pe acest traseu. „Tunelurile erau mari, iar tot fumul scos de locomotivă nu avea unde să se evacueze şi venea tot în cabină iar noi, pentru a putea respira şi a nu ne intoxica cu fum, trebuia să stăm pe burtă, căci jos era mai uşor de respirat, fumul ridicându-se în sus“ îşi aminteşte acesta.
150 de ani de la inaugurarea Semmeringului Bănăţean
Şi-a împlinit visul de o viaţă
Prezent la eveniment, consulul Germaniei la Timişoara, Rolf Maruhn, a spus că „şi-a împlinit un vis din copilărie“ după ce a reuşit să urce în cabina locomotivei cu abur expusă în faţa gării Oraviţa cu acest prilej. Acesta a ţinut să precizeze că este un moment important pentru etnicii germani, ca şi pentru români deopotrivă şi a explicat că, în Germania, astfel de premiere sunt ţinute în viaţă de către societatea civilă, care se implică în salvarea lor. Excelenţa Sa şi-a exprimat convingerea că şi această premieră românească va fi salvată şi va continua să vorbească peste ani despre simbioza româno-germană din Banat.
Evenimentul a fost organizat de către primăriile oraşelor Anina şi Oraviţa, împreună cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi în colaborare cu Centrul de Resurse Pentru Mediu Reşiţa, Episcopia Ortodoxă a Caransebeşului şi Societatea Naţională Căile Ferate Române.
Se încarcă comentariile...
