FOTO VIDEO Păstrarea tradiţiei le asigură traiul zilnic
0Mai multe croitorese din Banatul Montan trăiesc din brodat şi împistrit costume populare tradiţionale din Banat, din care au făcut o adevărată afacere
În foarte multe sate din Rusca, unde se ştie că sunt croitorese ce culeg modele de sute de ani, pentru a le da din nou viaţă pe costume noi.
Dar au apărut şi femei cu iniţiativă care şi-au creat o adevărată infrastructură din coaserea costumelor populare, având acasă chiar o mică uzină, cu maşini de cusut şi brodat, cu zeci de costume lucrate lunar şi, de ce nu, chiar cu angajaţi. „Tradiţia este lucrul cel mai important! Nu coasem modele la întâmplare, ci avem cărţi de specialitate, ne documentăm foarte bine şi asupra modelelor şi asupra culorilor specifice fiecărei zone, atunci când facem costume“ spune Liliana Ionaşcu, o croitoreasă cunoscută din Câlnic, care are propria afacere în acest domeniu. Comenzile sunt tot mai mari, zeci de ansambluri de dansuri populare, interpreţii de muzică populară dar şi simplii tineri fiind principalii clienţi ai acestor afaceri.
O oşeancă ţine vie tradiţia Banatului
Lenuţa Vuculescu este renumită în satele din zona munţilor Poiana Ruscă pentru frumuseţea costumelor sale populare. Ea locuieşte în satul Rusca, acolo unde a venit din Maramureş prin căsătorie şi unde a învăţat, de la bătrânii satului să împistrească. „Eram în clasa a noua când am început să brodez – să învăţ să brodez! – de la o femeie din Vişeul de Jos. Eu sunt născută în Rozavlea, de pe Valea Izei. Era în anul 1984 şi brodam la o maşină de cusut Veronica“. Afacerea spune că a pornit-o datorită cererii. „Mă trezesc la ora 5-6 dimineaţa şi noaptea mă pun în pat la ora 2-3! E mult de lucru şi muncesc singură. Fetele de astăzi nu vor nici să bage aţa în ac, deşi acum nu mai este aşa de greu pentru că au apărut maşini de brodat foarte performante“ spune Lenuţa Vuculescu. Femeia mărturiseşte că la un costum mai complicat, de fată, are de lucrat şi două săptămâni, dar şi răsplata este pe măsură. „În funcţie de model şi de cât de bogat e brodat, un costum de fată costă între 900 şi 1.200, ba chiar 1.500 de lei. Cel bărbătesc e ceva mai ieftin, 4-500 de lei. Dacă e o cămaşă mai înflorată şi brâul foarte dichisit, atunci poate urca preţul la 600 de lei, dar nu mai mult“ spune femeia. Cu materia primă se descurcă mai greu: aţă, paiete, mărgele, care nu se prea găsesc şi pentru care, de multe ori, trebuie să meargă până în Turcia, sau măcar la Bucureşti, „pe la dragoane“. Deşi locuieşte la ţară, femeia are cusutul costumelor ca singură ocupaţie şi din asta şi trăieşte.
Deşi e născută în Maramureş, Lenuţa a ajuns în Banat prin căsătorie şi spune că este o mândrie pentru ea să ducă mai departe tradiţia costumelor populare, fie ele şi din Banat, deşi recunoaşte că mai împistreşte şi costume din Maramureş. „Pe soţul meu, Gheorghe Vuculescu, l-am cunoscut la o nuntă. O verişoară de a mea s-a căsătorit aici la Rusca, iar soţul a fost naş. Şi se pare că naşul s-o uitat la fina şi uite aşa am rămas în Banat!“ spune Lenuţa Vuculescu. La cei 23 de ani ai săi Silvia este lumina ochilor ei şi, deşi a ales medicina, spune că fiica sa îi moşteneşte pasiunea pentru costumele populare, având nu mai puţin de 10 astfel de costume în dulap, pe care nu îi place să le împartă cu nimeni.
O altă mare problemă în sat sunt modelele. Deşi există şi tradiţia „formelor“, adică fetele care sunt bune prietene să poarte acelaşi model, în general fetele vor să poarte costume cu modele unice, pe care nimeni să nu le mai aibă. „Costumele astea se fac cu poarta închisă, aşa-i la noi!“ spune femeia râzând.
Liliana Ionaşcu a îmbrăcat ansambluri şi interpreţi de renume
Ceva mai aproape de civilizaţia urbană, la Câlnic, nu este om care să nu o ştie pe Liliana Ionaşcu. E şi foarte greu, pentru că atelierul femeii este foarte mediatizat, are maşină inscripţionată, are anunţuri şi chiar afişaj stradal. Deşi nu prea are nevoie de ele, pentru că toţi o ştiu. A început cu costume populare sporadice, la câte o familie sau prieteni, dar acum îmbracă ansambluri de dansuri populare, cu zeci de perechi. Interpreţi precum Ramona Viţa, Nicu Novac şi mulţi alţii poartă lucrul mâinilor sale. Şi, când trebuie să dai gata 50 sau 100 de costume pentru un ansamblu, treaba nu-i deloc simplă. Aşa că în atelierul Lilianei Ionaşcu au apărut tot mai multe maşini de cusut, brodat, apretat ori călcat şi a ajuns să aibă chiar ajutoare, angajaţi în toată regula. Chiar dacă lucrează în reşedinţa de judeţ, preţurile sunt cam aceleaşi peste tot, ba chiar mai face reduceri pentru comenzile serioase. „Citesc articole şi cărţi de specialitate, caut mereu modele, am eu însămi realizate sute de desene cu modele şi forme, pentru că la costumele populare astea sunt cele mai importante“ spune Liliana Ionaşcu.
Tradiţie şi modernism
Chiar dacă sunt nişte păstrătoare ale tradiţiei şi reuşesc, parcă să ne întoarcă în timp, croitoresele sunt bine ancorate şi în modernism: au pagină de facebook, cont de youtube şi chiar pagină de internet. Aşa că nu este deloc greu să iei legătura cu posesoarea unor asemenea mâini iscusite, care să te facă să te invidieze tot satul atunci când intri în horă sau începi brâul, pentru frumuseţea costumului pe care-l porţi!
CITEŞTE ŞI:
Se încarcă comentariile...
