Bani din piatră seacă. Exploatările care distrug ecosistemul, rentabile pentru proprietari, dar şi pentru stat

Râul Mureş, în zona localităţii Păuliş, şi-a modificat albia după exploatările din zonă Foto D.G.

Exploatările de balast distrug ecosistemul, dar nu umplu doar buzunarele proprietarilor, ci şi al instituţiilor de stat puse să le verifice. Amenzi cu nemiluita date de Apele Române, în acest an, proprietarilor de balastiere din vestul ţării.

Administraţiile Bazinale de Apa din Banat au dat peste 30 de sancţiuni în valoare de peste 1,2 milioane de lei, în judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Arad.

Chiar dacă în fiecare an, proprietari plătesc amenzi de milioane de lei, fenomenul ia amploare, pentru că râurile au destulă piatră ca să acopere şi costurile, amenzile şi să aducă profit.

Cornel Popovici Sturza, preşedintele GEC Nera, explică faptul că aceste exploatări de agregate minerale produc pagube enorme faunei şi mediului. Pe lângă acest fapt, nici nu respectă legea.

"În general firmele mici, pentru că cei mari nu prea îşi permit, piratează albiile râurilor. De obicei, fără să aibă aprobările necesare exploatează şi scot piatră. Problema este că atunci când exploatează fără documente nu au nici costuri, pentru că până la urmă balastul este o resursă care are şi el costul lui. Inspectorii de la Ape fac controale şi de multe ori au trecut şi pe la noi, când vin. Dar există şi o anumită complicitate cu primăriile, în sensul că, acestea având nevoie de balast, merg pe principiul: <<Du-te, că îţi rezolv eu dacă se întâmplă ceva>>. 

Nu e suficientă supravegherea doar din partea Apelor Române. Trebuie să existe responsabilitate şi la nivelul administraţiilor locale. Pericolul nu este doar furtul de balast sau nu acesta este cel mai mare pericol. De multe ori, fac aceste exploatări şi lasă malurile albiilor schilodite, influenţând dinamica râurilor. Din punct de vedere al ecosistemului se fac întreruperi în amonte şi în aval de locul exploatărilor. Biodiversitatea suferă şi la fel şi riveranii din zonă sunt afectaţi, cu terenurile pe care le deţin", spune ecologistul bănăţean.

Administraţia Naţională a Apelor Române arată că face controale regulat, atât planificate cât şi neplanificate. De cele mai multe ori, inspectorii găsesc nereguli. Fie nerespectarea perimetrului avizat, a adâncimii de exploatare, neîntreţinerea drumurilor de exploatare, neaducerea la forma iniţială a terenurilor exploatate etc.

Administraţia Apelor Banat, care răspunde de judeţele Timiş şi Caraş-Severin, a efectuat, anul acesta, 71 de controale, în urma cărora a aplicat 21 de sancţiuni, în valoare totală de 610.000 de lei. În judeţul Arad, ABA Mureş au avut 79 de controale. Cuantumul amenzilor aplicate se ridică tot la suma de 610.000 de lei. Asta se întâmplă în Bazinul Hidrografic Mureş.

Pentru Bazinul Hidrografic Crişuri, cei de la Apele Române nu ne-au putut transmite câte controale au fost efectuate. Din răspunsul remis redacţiei reiese că există 12 agenţi economici, care au ca activitate extracţia de agregate minerale şi "toţi deţin autorizaţii şi respectă legislaţia în vigoare".

VĂ RECOMANDĂM ŞI:

Apele Române: Exploatările ilegale de balast din judeţul Dâmboviţa au transformat albiile râurilor în gropi de gunoi şi lacuri neîntreţinute

Peste 60 de puncte critice pe drumurile şi căile ferate din Braşov, în cazul unor ploi abundente