Râmnicu Vâlcea: Tezaurul Olteniei la Muzeul Satului Vâlcean

10 piese de tezaur clasate, aduse de la Muzeul Olteniei Craiova vor fi donate după expoziţie Muzeului Satului Vâlcean.

   Muzeul Judeţean Vâlcea, Muzeul Olteniei Craiova şi Muzeul Judeţean Gorj, şi-au deschis, ieri, lăzile de zestre la Muzeul Satului Vâlcean pentru a oferi publicului tezaurul lor. În şcoala primară din secolul XX, din cadrul muzeului, pot fi admirate, până pe 31 octombrie 2010 piese de mare valoare din tezaurul patrimoniului naţional românesc, în cadrul expoziţiei „Tezaur de artă tradiţională olteană". „Avem piese de excepţie din trei muzee care sunt reprezentate de scoarţe şi covare din secolul XIX care fac parte din tezaurul naţional românesc, costume populare din sudul Olteniei, Ţara Loviştei şi din Gorj, lăzi de zestre, mobilier de uz caznic şi obiecte din lut", a declarat Ionuţ Dumitrescu, şeful Secţiei Muzeului Satului Vâlcean.

„Toate piesele sunt frumoase"

  Printre piesele expuse sunt şi piese de tezaur clasate aduse de la Muzeul Olteniei Craiova. După expoziţie, piesele clasate vor fi donate Muzeului Satului Vâlcean. „Sunt pentru prima dată în acest muzeu al satului. E extraordinar acest muzeu şi are foarte multe simboluri", a spus Victor Albinel Firescu, etnograf la Muzeul Judeţean Gorj. Primii vizitatori au rămas impresionaţi de covoarele ţesute la război din păr de capră, dar şi de costumele populare. „Toate piesele sunt frumoase. Covoarele şi scoarţele sunt extraordinar lucrate, dar şi conservate. Culorile sunt îmbinate spectaculos şi au foarte multe motive prezentate pe ele", a precizat Nicoleta Binder, vizitator.

75 de construcţii ţărăneşti vechi

   Muzeul Satului Vâlcean se întinde pe 10 hectare de teren şi are 75 de construcţii ţărăneşti vechi. Unele anexe gospodăreşti au şi aproape 200 de ani. Toate casele se pot vizita zilnic între orele 10.00 - 18.00. Fiecare casă are stilul ei. Se ramarcă în mod deosebit casele cu foişor din comunele Măldăreşti, Stoeneşti, Bărbăteşti, gospodăriile specializate în viticultură, transferate din Drăgăşani, în pomicultură din comunele Alunu, Tomşani, Cernişoara, ori creşterea animalelor din Boişoara şi Păscoaia-Brezoi. Mai pot fi văzute ateliere de la început secolului XX, de olărit, de dulgherie -tâmplătie, de prelucrarea a părului de capră, de fierărie. Mori de mână şi de apă, cazane de ţuică, pivă, cuptor de uscat prune şi instalaţii pentru obţinerea vinurilor.