FOTO VIDEO Comoara ascunsă din Oltenia de sub munte: piramidele naturale de la Slătioara, minunăţiile carstice

Pe lângă turismul balneo - climateric, montan şi laic,  Vâlcea are extrem de multe obiective, multe dintre ele prea puţin sau deloc cunoscute, cum ar fi minunăţiile de piramide pictate în stâncă de şiroaiele de apă. O filmare postată de YouTube este menită să arate frumuseţea monumentelor naturii şi a zonei.

GALERIE FOTO 

Piramidele naturale, formaţiunile carstice de care unii au mai auzit doar la orele de geografie, sunt puţin promovate şi prin urmare puţin cunoscute în România. Ele reprezintă un fenomen unic despre care se ştie prea puţin la noi în ţară, regăsindu-se sub diferite forme: creste, piramide, turnuri, jgheaburi etc.

Probabil, cele mai cunoscute sunt cele de la Râpa Roşie din Alba, dar acestea au rude la fel de spectaculoase, pe o suprafaţă este drept mai mică, în judeţul Vâlcea: unele la marginea municipiului Râmnicu Vâlcea, pe dealurile cartierului Goranu, altele în zona de vest a judeţului, pe raza localităţilor Slătioara şi Stroeşti. Şi cum sunt puţin cunoscute, deşi nu sunt identice, piramidele de la Slătioara sunt ilustrate pe net cu imagini de la piramidele din Râmnicu Vâlcea.

Însă, piramidele de la Slătioara, cum sunt cele din vestul judeţului denumite, sunt comparate cu Râpă Roşie din Sebeş. Ele sunt dovada vie că natura ştie să dea naştere unor lucruri cu adevărat fascinante.

Picăturile de apă au reuşit să construiască la Vâlcea piramide înalte de zeci de metri şi şanţuri extrem de adânci, ce par parcă desprinse din documentarele pe care le vedem la televizor. Apa curge printre gresii şi lasă în urmă adevărate coloane de tip orgă, splendide piramide naturale. Zonele sunt declarate arii protejate, în care turiştii pot urmări un autentic spectacol al naturii.

Şi nu doar că nu sunt promovate, dar şi drumul până la ele este o adevărată aventură, uneori doar cei foarte determinaţi ajungând cu bine la destinaţie, pentru că piramidele naturale din Vâlcea nu se regăsesc nici pe hărţile turistice şi, pe deasupra, sunt ascunse de ochii curioşilor şi chiar ai localnicilor, iar drumul până la ele nu este deosebit de accesibil, dacă ne este permisă o astfel de exprimare. 

Deşi sunt declarate monumente ale naturii, nu se regăsesc nici în ghidurile turistice, cu mici excepţii, iar indicatoarele către ele lipsesc cu desăvârşire.

Dacă egiptenii au muncit mult şi bine pentru piramidele lor, la Vâlcea, mare maestru a fost mama natură, iar apa, vântul şi temperatura au fost sculptori desăvârşiţi. 

Piramidele de la Slătioara, aşa cum au fost denumite oficial, se află la numai 10 km de Horezu. Aici există şapte movile aliniate pe două rânduri: trei pe o parte şi patru pe cealaltă, pe raza a două comune, Slătioara şi Stroeşti, pe două dealuri. Zona este cunoscută sub denumirea de Măgura Slătioarei, fiind rezervaţie naturală din 2000. 

Piramidele de la Slătioara, pe care localnicii le cunosc sub numele de „râpi”, se întind pe o suprafaţă de 10,5 ha, care rivalizează cu cea din Râmnicu Vâlcea. Ai regăsim o varietate de forme sculpturale, conglomerate, nisipuri, pietrişuri, slab cimentate. Apele de şiroire rezultate din ploi şi din topirea zăpezilor au creat spectaculoase forme. 

Un alt obiectiv turistic în zonă este Centrul de Ceramică de la Slătioara, unde sunt expuse lucrări

de lut decorate într-un mod simplist, predominantă fiind culoarea roşie.

Revenind la piramidele sau şiroirile de pământ de la Slătioara, ca şi cele de la Goranu - din Râmnicu Vâlcea, reprezintă o rezervaţie geologică spectaculoasă, ascunsă printre copaci şi desiş.

Şi cum eroziunea generatoare este încă activă şi continuă, spectacolul de la Slătioara - Stroeşti nu trebuie pierdut. 

Structurile din vestul judeţului Vâlcea nu sunt identice cu cele din Râmnicu Vâlcea, de pe Valea Stăncioiului (Râpa Ciuorii), zona Goranu, deşi şi unele şi altele par imense tuburi de orgă.

Localnicii le-au denumit râpi, din cauza formelor bizare pe care le-au luat coastele dealurilor ce străjuiesc valea. Din curtea unei biserici din zonă, în lumina apusului, „piramidele nisipoase se aprind superb şi merită deplasarea”, susţin cei care le-au văzut şi care recunosc că este destul de complicat să ajungi până la ele, printre copaci, bălării, tufe de măceşe şi păducel. 

Piramidele sunt adevărate sculpturi ale eroziunii diferenţiale produse de către apa de precipitaţie. Fenomenul a fost descris prima dată în 1957. Fiecare formaţiune are particularitatea ei, nici una din structurile ivite din natură, de sute sau mii de ani, nu seamănă una cu cealaltă. 

Rezervaţia naturală de tip geologic  de la Slătioara se află în Subcarpaţii Vâlcii, parte a Subcarpaţilor Getici, iar satul în nordul căruia se află, coincidenţă sau nu, are un nume asemănător cu cel al piramidelor de la Râmnicu Vâlcea. Acestea se află în cartierul Goranu, iar cele de la Slătioara în satul Goruneşti.  

Piramidele naturale reprezintă un punct de atracţie turistică important, atât datorită aspectului lor deosebit, dar şi a frumuseţii peisajului.

Specialiştii susţin că dealurile pe care s-au format aceste piramide reprezintă o structură geologică constituită preponderent din fragmente de roci venite din munţii din apropiere, transportate de un râu, precum Cerna şi cimentate în timp geologic. „Rocile care constituie cele două dealuri au fost depuse într-un fel de bazin lacustru formând o deltă, precum Delta Dunării, de dimensiuni mai mici”.

Pentru a ajunge la piramidele de la Slătioara, mergeţi pe DN 68 Râmnicu Vâlcea - Târgu Jiu, până în satul Slătioara, de unde urmaţi DJ Slătioara – Stroieşti, aproximativ 4 km.