Un oraş din Prahova este localitatea cu cele mai multe monumente istorice pe cap de locuitor din România
0
Cel mai căutat oraş din România de lumea bună, la 1900, şi „capitala de vară“ a ţării deţine şi titlul de localitatea cu cele mai multe monumente istorice pe cap de locuitor.
Un imens muzeu în aer liber, Sinaia şi-a câştigat câteva titluri de necontestat: „Perla Carpaţilor“, oraşul reşedinţă regală, cea mai căutată staţiune turistică din ţară, capitala de vară a României, dar şi pe acela că este localitatea cu cele mai multe monumente istorice pe cap de locuitor din întreaga ţară.
În mod surprinzător, zona des împădurită de pe valea Prahovei în care se află azi oraşul Sinaia era nelocuită în secolul al XVII-lea, primii locuitori care s-au stabilit în pădurea virgină de aici, aflată la poalele Bucegilor, fiind călugării mănăstirii Sinaia, ctitorită între 1690-1695. Evoluţia micuţei localităţi a fost una explozivă, devenind, la 1900, cel mai căutat oraş din România de către lumea bună.
Motorul acestei dezvoltări au fost Casa Regală a României şi Carol I care a ales sălbatica zonă pentru ridicarea Castelului Peleş. Cum regele îşi petrecea aici un timp îndelungat, din mai şi până în noiembrie, micul oraş de la poalele Bucegilor se transforma în această perioadă într-un mic Versailles românesc. Din dorinţa de a fi în preajma familiei regale, chiar de dinainte de 1900 şi după, lumea bună începe să-şi construiască în Sinaia case de vacanţă, aşa-numitele „vile“, termen care a apărut după Primul Război Mondial.
Cel care şi-a construit primul o vilă la Sinaia a fost prinţul Dimitrie Ghica, apoi Nicolae Blaremberg, politician şi ministru. Au fost urmaţi de Ştirbey, Lahovari,V.A. Urechia, Argetoianu, Take Ionescu, N. Filipescu, Gh. Cantacuzino şi mulţi alţii. Imediat apar şi hoteluri unde trăgeau miniştrii străini acreditaţi în România, Palace, Regal, Caraiman.
Cu stiluri dintre cele mai diferite, dar predominant de influenţă germană, casele protipendadei acelor vremuri nu aveau numere, ci purtau numele proprietarilor sau nume de flori sau femei. Viaţa mondenă pulsa la dejunuri şi ospeţe, la baluri, la palatul regal, la Casino, la grădină, adică parcul central care datează de la 1881 şi care a fost amenajat de arhitectul peisagist elveţian Eder.
Peleşul a fost motorul dezvoltării oraşului FOTO Adevărul Ploieşti
Chiar dacă unele din vechile construcţii de epocă au dispărut, pentru a face loc altora, unele chiar în jurul anului 1900 (vechiul Hotel Sinaia, terasa şi Casinoul Riegler, prima „casă de sănătate” a prinţului Dimitrie Ghica ori Băile de Hidroterapie), şi în prezent, în Sinaia sunt 98 de monumente istorice, iar după alte opinii 127.
Potrivit datelor furnizate „Adevărul“ de Direcţia de Urbanism a staţiunii, la 1 iulie 2015, Sinaia avea 11.622 de locuitori, 2.104 clădiri de locuit şi 98 de monumente istorice, datând de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi până la mijlocul secolului XX. Proporţional cu numărul de locuitori ai oraşului, Sinaia este, astfel, localitatea din România cu cele mai multe monumente pe cap de locuitor din România, adică 0,008 monumente pentru fiecare persoană care locuieşte în staţiune.
Monumentele istorice din Sinaia
Chiar dacă nu toate monumentele din Sinaia sunt clădiri – în staţiune există, de exemplu, şi crucea de mormânt a lui Badea Cârţan (1911), la rândul său catalogată ca monument – în majoritatea cazurilor vorbim de castele, case şi vile care au fost ridicate de diverse personalităţi.
La rândul lor, monumentele istorice de arhitectură din Sinaia sunt catalogate de interes naţional şi de interes local.
Mai jos, doar câteva dintre ele
- Ansamblul castelului Peleş (1873–1883 prima etapă şi 1896-1914 a doua etapă), format din castelul propriu-zis, castelul Pelişor, castelul Foişor, vila Economat, uzina electrică (fostă moară a mănăstirii Sinaia), Casa Ceramicii, vila Cavalerilor, vila Şipot, vila Casa Veche, vila Casa Nouă, vilele A, B şi C, şi parcul.
- Cazinoul Sinaia – 1912-1913 - Unul dintre simbolurile staţiunii Sinaia, Casino-ul din staţiune, numit şi „Casa Diavolului“ a cunoscut, la începutul secolului trecut, o viaţă efervescentă. De neconceput în zilele noastre, Casino-ul era frecventat de până la 800 de persoane pe zi, aduse de la Bucureşti la Sinaia cu „trenurile plăcerii“. După ce îşi pierdeau banii la ruletă sau chemin-de-fer, femeile îşi jucau chiar şi bijuteriile, perlele şi blănurile, iar bărbaţii ceasurile din aur.
Casino Sinaia în prezent FOTO Adevărul Ploieşti
- Vila Carola – 1900. Istoria vilei este legată de începuturile vieţii turistice în Sinaia, în cea de a doua parte a secolului al XIX-lea. Primul ei proprietar, fostul valet al prinţului Dimitrie Ghica, austriacul Jóseph Ungarth, era la 1870 primul „hotelier” al comunei Podul Neagului (Sinaia avea să fie atestată ca oraş abia la 1 decembrie 1874). Însărcinat să administreze primul hotel din Sinaia, Ungarth avea să îşi construiască ulterior propria afacere, ridicând în cursul anului 1896 vila Carola. În 1927, camerele lui îl cazau şi pe cunoscutul dirijor şi violonist Yehudi Menuhin. Acesta avea să petreacă două luni drept oaspete al Vilei Carola, timp în care frecventa Vila Luminiş, pentru lecţiile de vioară oferite de George Enescu.
- Vila Emil Costinescu (1892, cu extinderi între 1918–1939). Emil Costinescu a fost fondatorul primelor fabrici din Sinaia, Fabrica de cuie (1891), Fabrica de cherestea (1879), Fabrica de var hidraulic (1886). În această casă a marelui industriaş liberal Emil Costinescu, la 21 iulie 1914, a avut loc şedinţa Consiliului de miniştri condusă de I.C. Brătianu în care s-a hotărât neutralitatea României la începutul Primului Război Mondial. Consiliul de Coroană s-a adunat apoi la Peleş şi a declarat oficial neutralitatea.
- Castelul / Vila Alina Ştirbei – 1875. Este cea mai veche vilă a oraşului. În planul de sistematizare din anul 1930, Palatul Ştirbei era înregistrat ca viitor Palat Administrativ al oraşului, iar în perioada comunismului, aici a funcţionat Casa Pionierilor. După anul 1989 până în anul 2008, a fost sediul Finanţelor Publice, iar din 2016 este sediul Muzeului Oraşului Sinaia. Castelul a fost ridicat de prinşesa Alina Stirbey şi soţul ei generalul I. Emanuel Florescu, după planurile arhitectului olandez Josef Jacob Schieffeleers.
Palatul Florescu - Ştirbei FOTO primaria-sinaia.ro
- Hotel Caraiman – 1911
- Gara Regală Sinaia – 1870 (la Sinaia aveau staţie, la începutul secolului trecut, Orient Express-ul şi Arlberg Express. Celebrul tren Orient Express opreşte şi în zilele noastre pe peronul Gării Regale)
- Ansamblul Gării Sinaia – 1930-1940
- Vila Saşa Romano – Vila Florilor – începutul secolului XX
- Vila George Enescu sau Vila Luminiş - începutul secolului XX
- Vila Filippo Dozzi – sfârşitul secolului XIX
- Casa Ion Bălan, azi birouri Primărie (1920)
- Casa Constantin Dobrogeanu Gherea – sfârşitul secoluluiXIX – începutul secolului XX
- Casa Pencovici, azi Spitalul de copii Sinaia – începutul secolului XX
- Casa istoricului Nicolae Iorga – 1918
- Mănăstirea Sinaia (cu biserica, paraclisul, stăreţia, chiliile şi zidul incintei vechi) -1690-1695
Printre monumentele istorice din Sinaia se numără şi Cavoul lui Take Ionescu – 1922, Crucea de mormânt a lui Badea Cârţan – 1911 sau cimitirul eroilor din Primul Război Mondial - începutul secolului al XX-lea.
Nu doar clădirile, ci şi evenimentele care s-au petrecut la Sinaia au pus oraşul pe harta istoriei: la Sinaia s-a născut Regele Carol al II-lea de Hohenzollern von Sigmaringen, în octombrie 1893 şi tot la Sinaia s-a născut şi Regele Mihai I al Romaniei, la 25 octombrie 1921. Ferdinand I al României s-a stins din viaţă la Sinaia, în iulie 1927, Carol I tot la Sinaia, în septembrie 1914, iar Regina Maria a murit la Castelul Pelişor, la 18 iulie 1938.
Vă mai recomandăm
Peleşul, în fotografii vechi inedite. Cum ar fi putut să arate reşedinţa regală din Sinaia
Se încarcă comentariile...
