Mai multe primării din Prahova, aproape de faliment, din cauza unei decizii a Guvernului

Unele primării prahovenemai au bani doar până la sfârşitul lunii iunie. FOTO Adevărul

Decizia Guvernului de a acorda în mod direct, în 2015, prin Ministerul Finanţelor, bugetul pentru administraţiile locale, a băgat mai multe primării prahovene în colaps financiar

Drăgăneşti, Valea Călugărească, Mizil sau Lipăneşti, primării de altfel puternice financiar din Prahova, au fost direct afectate de decizia Guvernului.

Din acest an, cotele defalcate din impozitul pe venit şi TVA pentru echilibrarea bugetelor locale nu se mai împart prin Consiliul Judeţean, care avea modul său de împărţire.

Din acest an, banii se împart direct de către Fisc, pe baza unei formule care să asigure bugete de minim 1,5 milioane de lei pentru comune, de minim şase milioane pentru oraşe, 20 - pentru municipii şi 80 de milioane de lei, pentru consiliile judeţene.

Primul efect a fost acela că sumele alocate pentru primării au scăzut cu mai bine de 30%, multe dintre ele având şi investiţii în derulare.

„Sunt mai multe primării din Prahova care nu au bani de funcţionare până la sfârşitul lunii iunie. În 2014 nu au mai primit fonduri suficiente şi am ajuns în situaţia ca din luna iulie – august să nu mai poată funcţiona, să nu mai aibă bani nici măcar pentru cheltuielile de funcţionare”, a declarat primarul comunei Cornu, Cornel Nanu, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din România, citat de phon.ro.

Vă mai recomandăm

Cum s-a tranformat un spital din România într-o clinică de ultimă generaţie, după ce Guvernul i-a pus lacăt. Fostul imobil în care a funcţionat Spitalul Poiana Câmpina din Prahova, închis în 2011 de Guvern, a fost transformat, printr-o investiţie privată, în cel mai mare centru medical din judeţ. Zilele trecute, acesta a fost inaugurat prin deschiderea Secţiei de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie, localitatea fiind o staţiune balenară renumită în urmă cu peste un secol.

Oraşe dispărute din România. Târgşor,  „mica Troie subcarpatică“. În Evul Mediu, pe locul actualei comune prahovene Târgşoru Vechi se afla oraşul Târgşor. Din vechiul centru urban, reşedinţă a domnitorilor munteni, aflat acum pe lista de oraşe dispărute din România, s-au mai păstrat doar ruinele a trei biserici. Importanţa rezervaţiei arheologice de la Târgşor i-a determinat pe istorici să o numească „mica Troie subcarpatică“