Povestea preotului-erou care a participat la Primul Război Mondial şi a înfiinţat şcoli româneşti în Basarabia

Preot şi profesor, Gheorghe Creţu a avut o carieră impresionantă, participând la Primul Război Mondial, contribuind la înfiinţarea de şcoli româneşti în Basarabia şi primind înalte decoraţii pentru modul în care şi-a făcut datoria pe front.

Gheorghe Creţu s-a născut pe 23 februarie 1880, în comuna argrşeană Dobreşti, ca fiu al preotului Constantin Creţu. Licenţiat în Teologie în 1906, a activat ca preot în Budişteni-Argeş, iar din 1919 a fost profesor secundar de religie la Liceul ”Gheorghe Lazăr” din Bucureşti.

Părintele Gheorghe Creţu de la Biserica ”Sfântul Pantelimon” – Foişorul de Foc din Bucureşti s-a numărat numără printre cei 250 de preoţi ortodocşi români care au însoţit trupele armatei române pe câmpurile de luptă în calitate de confesori militari.

Mobilizat la 13 august 1916, a participat ca preot la Primul Război Mondial până la 1 iunie 1918, când s-a decretat demobilizarea. Pentru modul în care şi-a făcut datoria pe front, a fost decorat cu ”Coroana României” cu spade în gradul de Cavaler şi Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918.

După cum precizează profesorul de istorie Constantin Vasilescu, ”de la 20 februarie 1919, preotul Gheorghe Creţu a fost chemat în mod excepţional şi numit predicator al Lagărului de carantină morală Cotroceni, unde a funcţionat până în februarie 1920, când a fost numit predicator şi la Regimentul 18 Infanterie Gorj, iar în 1921, predicator la patru unităţi cu sediul la Regimentul 2 Artilerie Malmeşan. În timpul campaniei din Basarabia, cu Regimentul 6 Vânători, Gheorghe Creţu s-a remarcat prin sfaturile date trupei, predicile la bisericile din teritoriu, înfiinţarea de şcoli româneşti pentru copii şi adulţi (Pârliţa, Călăraşi) cu peste 100 de cursanţi, şezători artistico-literare etc. Prezenţa apropiată de trupă, asistenţa religioasă dată muribunzilor şi răniţilor, predicile care au contribuit la reînălţarea spiritului de jertfă au fost apreciate chiar de ministrul de Război”.

Legat de marele act istoric al Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918, trebuie precizat în primul rând faptul că părintele Gheorghe C. Creţu a făcut parte din soborul de preoţi condus de arhimandritul Gurie Grosu care a oficiat în Catedrala Naşterii Domnului din Chişinău slujba de Te Deum ce a consfinţit Actul Unirii.

Ca o recunoaştere a activităţii şi meritelor sale, la 18 aprilie 1932, Miron, arhiepiscop şi mitropolit, îi oferă Crucea patriarhală. Decedat în 1956, Gheorghe Creţu a fost înmormântat alături de părinţii săi, în cimitirul bisericii din Budişteni-Argeş.