Povestea mănăstirii din Argeş cu picturi excepţionale vechi, de aproape jumătate de mileniu
0
În comuna argeşeană Ţiţeşti, la 28 kilometri de Piteşti, se află mănăstirea „Sfânta Treime” Valea Mănăstirii, una de o frumuseţe rară, ce are şi picturi din secolul al XVI-lea. Mănăstirea se află în satul omonim, iar construcţia a început în 1512. Satul Valea Mănăstirii a luat naştere odată cu începutul mănăstirii.
Pictura bisericii este una de excepţie. Pictura veche din 1544, restaurată în 1788, este ştearsă în multe locuri şi autorul necunoscut. Biserica are tindă pictată în 1797, pronaosul pictat în 1746 iar în anumite registre din naos şi Altar se pot observa cele trei straturi succesive de pictură: primul fiind cel de la 1548 din vremea lui Mircea Ciobanul, al doilea de la 1746, iar cel de-al treilea strat este cel din 1846. Podoaba interioară a bisericii este catapeteasma sculptată în lemn, realizată în secolul al XVIII-lea, în timpul lui Constantin Mavrocordat.
După cum spune cercetătorul Sorin Mazilescu, „Mănăstirea cu hramul "Sfânta Treime" Valea Mănăstirii este o mănăstire ortodoxă, mai puţin cunoscută, însă de o minunăţie rară, aflată în satul omonim din comuna argeşeană Ţiţesti.
Construcţia bisericii a început în 1512, ctitor fiind Radu Paisie, cel care a ctitorit şi Mănăstirea Mislea din Prahova. Se crede că Radu Paisie a fost fiul natural al lui Radu cel Mare. El ajunge domn al Ţării Româneşti între anii 1535-1545, fiind mazilit, din motive necunoscute, de către turci şi ulterior surghiunit în Egipt, unde a şi murit”.
Descoperirile arheologice, efectuate între 20 octombrie - 2 noiembrie 1969, au stabilit faptul că actuală biserică este construită pe locul unei foste biserici, mai mici ce a avut temelia din zid de bolovani şi construcţia de lemn. Mărturie a acestei străvechi zidiri este mormântul jupâniţei Visa. Piatră funerară atribuie decesului jupâniţei în anul 1525. Din cauza intemperiilor vremii, biserica cea veche s-a degradat.
Radu Paisie Voievod (1535-1545) apare şi astăzi în mărturiile mănăstirii. Tabloul votiv îl înfăţişează pe asta în partea vestică a pronaosului. Acesta mai este menţionat şi în pisania repictata la mijlocul secolului al XIX-lea, ce se regăseşte în naosul bisericii. Nouă biserica, închinată în cinstea sărbătorilor Pogorârea Sfântului Duh şi Sfânta Treime, a fost terminată în anul 1544, când Radu Paisie era încă domn, în anul respectiv fiind realizată şi o parte din pictură. Altarul şi naosul bisericii ctitorite de Radu Paisie, vor fi pictate în 1548, în vremea lui Mircea Ciobanul. Pronaosul a rămas nepictat având funcţionalitate de tindă.
Distrusă de turci
Pe 8 mai 1623, Mănăstirea Valea a fost închinată Mănăstirii Sfântul Mihail din Eparhia Poganiani din Rumelia, Grecia. Această închinare va atrage ulterior decăderea mănăstirii. În anul 1636, turcii a produs mari daune bisericii distrugându-i porţile mari de la intrare, uşile şi acoperişul. În anul 1746, Egumenul Damaschin dispune pictarea tindei.
Tot în acest an se zugrăveşte şi restul bisericii prin osteneala fostului Egumen Partenie, după cum este scris în pisania mare din naos. „Egumenul Partenie a condus inclusiv o delegaţie la Moscova pentru a cumpăra mobilier şi icoane împărăteşti. Mănăstirea este renovată şi de văduva Magdalena Baldovin, din neamul Baldovinestilor, în 1788, când i s-a pus acoperiş nou din şindrilă şi a fost restaurată şi pictura din 1544”, adaugă Sorin Mazilescu.
După ce biserica a fost renovată şi au fost construite şi chilii, a fost populată cu călugări. Viaţa monahală a continuat până la secularizarea averilor mănăstiresti din 1864. După acel an, mănăstirea a devenit biserica de mir pentru creştinii din sat.
În 1997, Mănăstirea Valea Mănăstirii este reînfiinţată cu destinaţie pentru călugări.
După cum precizează cercetătorul Sorin Mazilescu, „construcţia actualei biserici prezintă elemente ce pot fi regăsite şi la biserica Mănăstirii Dealu de lângă Târgovişte. Arhitectural este planul plecat de tipul Vodita şi transmis prin biserica Brădet, ale cărei cornişe cu brâul de cărămizi aşezate pe lat în partea inferioară apar întocmai şi la biserica Mănăstirii Sfânta Treime”.
De-a lungul veacurilor, Mănăstirea Valea Mănăstirii a fost înzestrată cu nenumărate danii din partea multor binefăcători. Se atestă danii de moşii încă din vremea lui Vlad Vodă Călugărul (1482-1495) şi a lui Neagoe Basarab (1512-1521). Din nefericire, mănăstirea nu a reintrat nici astăzi în posesia fostelor domenii.
Se încarcă comentariile...
