Peşterile magice din Piatra Craiului unde intri târâş printr-o deschidere de un sfert de metru
0
„Izvoarele din Plai” ascund privelişti în faţa cărora până şi speologii experimentaţi rămân uimiţi. Pătrunderea lor este însă extrem de dificilă, căci se face târâş, 50 de metri, printr-o deschidere de numai 25 de centimetri. Sunt zeci de ani de când nimeni nu a mai reuşit să ajungă în adâncuri
Cei care ajung între Peştera Dâmbovicioara şi capătul Cheilor Brusturetului rămân, cu siguranţă, fascinaţi de „Izvoarele din Plai”, un mănunchi de ape ce formează o frumoasă cascadă. Ce se ascunde însă în subteranul zonei este şi mai fascinant. Peşterile „Izvoarele din Plai”, în care foarte rar ajunge cineva, sunt o provocare şi pentru cei mai temerari speologi. „Sunt situate undeva după peştera Dâmbovicioara, pe partea stângă, în cătunul Valea Rea, foarte aproape de drum. Apa ţâşneşte prin nişte ferestre ale uneia din peşteri - dovadă că este un râu subteran care le alimentează - sunt uşor de identificat. Sunt peşteri dezvoltate sub straturile sedimentare de calcar”, explică, pentru „Adevărul”, Gabriel Cazan, preşedintele Clubului Speleopit 600.
„Ceva de vis. Un alb imaculat”
Galeriile au fost descoperite în urmă cu 35 de ani, dar în adâncuri nu s-a mai intrat de 30 de ani, căci explorarea, în sine, este o adevărată provocare. Intrarea are doar câţiva centimetri, iar, imediat, galeria este obturată de un sifon de apă, care foarte rar se goleşte. „Noi am intrat în peşterile Izvoarele din Plai, prima dată, în 1986. În 1987, am descoperit noile galerii din aceste peşteri datorită faptului că alimentarea secase. Până atunci, nu puteam trece de acest sifon terminal (un tub care se umple cu apă). În anul acela, însă, a fost o secetă ciudată, aşa că am putut intra. Era incredibil. Pur şi simplu m-am dezbrăcat în slip, pentru că mi-era frică să nu murdăresc locul. Ceva de vis. Un alb imaculat”, mai spune Gabriel Cazan.
Obiectivul e cu atât mai impresionant cu cât în Piatra Craiului peşterile nu sunt spectaculoase precum cele din Apuseni, fiind dezvoltate pe orizontală, motiv pentru care, aici, în general, apa n-a putut să-şi facă de cap şi să creeze tot felul de speleoteme interesante. Ei, bine, la Izvoarele din Plai a reuşit. „Tot ce-şi poate dori un speolog am descoperit aici, de la stalactite, la stalacmite, la coloane, perle de cavernă... A fost prima dată când am fost uimit de o peşteră din Piatra Craiului. Două dintre peşteri comunică între ele. Probabil, aici a lucrat un pic şi curentul de aer care s-a format”, explică, pentru „Adevărul”, preşedintele Clubului Speleopit 600.
Specialistul spune că, înainte de ’90, speologii au pus în râul din avenul Grind fluorescină, o substanţă organică ce colorează apa fără să o polueze, care acţionează ca un fel de trasor, ca să arate cercetătorilor pe unde iese cursul de apă. „Fluorescina pusă de ei a ieşit aici, în peşterile Izvoarele din Plai. Luând pe hartă distanţa, în linie dreaptă, dintre Grind şi Izvoarele din Plai, sunt 13 kilometri. Vă daţi seama ce sistem carstic uriaş este în zona aceasta, între Colţii Grindului şi Izvoarele din Plai?”, mai spune cunoscutul speolog.
„Cu cravată şi-n costum de catifea”
Minunăţiile descoperite în urmă cu 35 de ani există şi acum, peştera fiind protejată tocmai de dificultatea acesului în faţa vânătorilor de speleoteme, care şi le doresc în vitrină. „Noi am încercat să facem o minicartare în anul următor intrării şi n-am reuşit, pentru că sifonul se umpluse din nou cu apă. Am mai intrat în noaptea de Revelion. În 1990. Aveam nişte prieteni din Belgia care veniseră la noi şi ne-am dus cu ei la Brusturet, să sărbătorim Anul Nou. Era entuziasm, era libertate. Supăraţi pe petrecerea de acolo am plecat, trei tipi, aşa cum eram îmbrăcaţi în noaptea de Revelion, şi ne-am dus la peşterile Izvoarele din Plai. Am găsit, din nou, izvorul secat”, mai povesteşte, Gabriel Cazan.
Atât de însetaţi de a profita de oportunitatea aceasta pentru a intra în peşteră au fost, încât au intrat, târâş, aşa cum au venit, în ţinută de gală. „Am intrat cu cravată şi-n costum de catifea. La fel şi colegii mei. N-am mai ţinut cont că suntem echipaţi nepotrivit. De 31 de ani, n-am mai reuşit, apoi, să intru niciodată. Şi m-am dus an de an, în aceeaşi perioadă de <<peşterit>>, toamnă-iarnă, când nu plouă abundent... Iarna e ideal, pentru că apa îngheaţă şi fisurile prin care pătrunde se obturează”, explică Gabriel Cazan.
Foto: Gabriel Cazan
Primii 10 metri te fac să renunţi
Speologul spune că astfel de oportunităţi sunt extrem de rare şi merită fructificate dacă ai şansa să fii acolo la momentul potrivit, cu condiţia să fii speolog sau să fii însoţit de un speolog şi, mai ales, să nu suferi de claustrofobie. „Există, într-adevăr, o gaură, pe care doar noi o ştim, prin care se intră, dar ea descurajează pe oricine şi-ar dori să viziteze peşterile, pentru că este un târâş de 50 de metri criminal, care, după primii 10 metri parcurşi, te face să renunţi. Pe acolo, de câte ori am intrat şi am ieşit n-a fost parte din mine să nu fie învineţită. Deschiderea are, cred, 25 cm, oricum, sub 30 cm înălţime. Cei 50 de metri, ca efort, sunt echivalentul unui urcuş de două-trei ore. Presiunea pe care ţi-o pune tavanul este uriaşă. Senzaţia era foarte ciudată”, explică, pentru „Adevărul”, preşedintele Clubului Speleopit 600.
După cei 50 de metri, spaţiul se lărgeşte însă. Poţi să stai în picioare, poţi să mergi fără probleme, doar că provocarea este mult prea mare, iar riscul de a rămâne înţepenit de-a lungul celor 50 de metri de parcurs târâş până aici nu trebuie ignorat, mai explică speologul.
Deschidere de numai 25 de centimetri. Foto: Gabriel Cazan
Foto: Gabriel Cazan
“Acum doi ani am încercat să intrăm prin altă parte, am spart nişte pereţi, dar am dat de râul subteran. La o încercare precedentă, acum 15-20 de ani, am scos, de la ora 19.00 până dimineaţa, în jur de 4.000-5.000 de găleţi cu apă. N-a scăzut cu un milimetru sifonul. Apoi ne-am dat seama că e o prostie, fiindcă sifonul e alimentat de râul subteran”, mai spune, pentru “Adevărul”, Gabriel Cazan.
Accesul se face printr-o deschidere de numai 25 de centimetri. Foto: Gabriel Cazan
Vă recomandăm să mai citiţi:
Un tânăr a rămas încarcerat după ce a intrat cu maşina într-o glisieră, apoi într-un cap de pod, pe DN73. Bărbatul e în stare gravă
Se încarcă comentariile...
