Personalitatea „magnetică“ a „apostolului ţăranilor argeşeni“
0
Învăţătorul, publicistul, juristul şi politicianul Constantin Dobrescu-Argeş este omul sub îndrumarea căruia a luat fiinţă (în 1879) Ateneul Central Rural pentru alfabetizarea ţăranilor adulţi şi cel care a pus bazele organizaţiei politice ţărăneşti, "Partida Ţărănească".
S-a născut pe 28 iunie 1856 în Muşăteşti, judeţul Argeş şi a făcut primele studii în satul natal, apoi la Curtea de Argeş, unde a urmat cursurile Seminarului Teologic, dar şi în Piteşti, pentru ca mai apoi să studieze la Universitatea Liberă din Bruxelles, care i-a acordat titlul de doctor în Drept. Constantin Dobrescu-Argeş şi-a canalizat preponderent eforturile către înlesnirea accesului ţăranilor la educaţie, mai întâi, ca învăţător (din 1874) în localitatea natală, dar şi ca publicist, jurist şi politician.
“Primele şcoli săteşti din Argeş au fost înfiinţate în 1838. Copiii invăţau să scrie scrijelind pe tăbliţe cu nisip. Sătenilor le revenea sarcina de a plăti pe învăţător şi de a construi localul şcolii - o clasă şi o cameră pentru învăţător. Potrivit datelor din Monografia Comunei Mălureni, Şcoala începea la Sf. Dumitru (26 octombrie) şi se termina la Sf. Gheorghe (23 aprilie). Programa cuprindea citirea după table, conţinând maxime morale şi religioase, scrierea după modele caligrafice, catehismul, aritmetica elementară, lucrarea pământului, economia casei.
Învăţătorii erau scutiţi de bir, iar când nu se mai puteau strânge banii şi bucatele pentru învăţător, şcoala se desfiinţa. Învăţământul rural a avut o evoluţie lentă, astfel că Spiru Haret consemnează în lucrarea “Chestia ţărănească”, publicată în 1905, că 75% din populaţia ţării nu ştia să scrie şi să citească şi că împărţirea de pământ nu a rezolvat problema ţăranilor care se confruntau în continuare cu sărăcia, analfabetismul, concluzionând că reforma stării ţăranilor nu poate fi temeinică dacă nu va fi sprijinită pe luminarea poporului. Acesta este contextul social în care ilustrul învăţător Constantin Dobrescu-Argeş a devenit principalul iniţiator şi organizator al vieţii cultural-săteşti în Argeş”, explică, pentru “Adevărul”, Elena Iagăr, directorul Şcolii Populare de Arte şi Meserii Piteşti.
Ateneul Central Rural, pentru alfabetizarea ţăranilor adulţi
Strădania sa de a înfiinţa biblioteci populare, bănci rurale, magazine universale de consum, pentru a înlesni accesul ţăranilor la avantajele unei vieţi moderne l-au transformat într-un reprezentant al acestei pături sociale, ceea ce a şi devenit oficial.
“Interesat de cauza reprezentării ţărăneşti, Dobrescu-Arges a militat pentru emanciparea organizaţională, politică, economică şi, cel mai important, pentru emanciparea prin cultură a ţăranilor, rămânând în istoria judeţului drept apostolul ţăranilor argeşeni. A făcut şcoala primară în satul natal Muşăteşti, unde a învăţat să scrie pe nisip folosindu-şi degetele, întorcându-se aici în 1875 ca învăţător, când avea 19 ani. Un an mai târziu, înfiinţează biblioteci în satele Muşăteşti şi Poienarei, acestea fiind printre primele din ţară în mediul rural, iar în 1879 Ateneul Central Rural – primul aşezământ cultural sătesc dedicat învăţării ţăranilor adulţi să citească şi să scrie. Aici a organizat cursuri pentru adulţi, mai multe cercuri culturale, şezători, dansuri populare şi un ansamblu coral, toate acestea fiind frecventate cu plăcere de consătenii lui”, arată Elena Iagăr.
În cadrul Ateneului Central Rural funcţionau un ansamblu coral şi de joc popular, o bibliotecă publică, un muzeu etnografic şi pedagogic, o staţie agronomică, o arenă de gimnastică, o şcoală de adulţi, mai multe cercuri culturale, o bancă populară şi o revistă care să popularizeze respectiva activitate.
“O noutate absolută pentru vremurile acelea a constituit-o apariţia revistei “Ţăranul” care reflecta activităţile Ateneului, cea mai importantă dintre acestea fiind Teatrul ţărănesc – primul de altfel din Regat. Cu o trupă de 18 elevi, pentru care el însuşi a scris piesele de teatru, Constantin Dobrescu-Arges a colindat timp de doi ani judetele Argeş, Muscel şi Dâmboviţa ajungând în final la Bucureşti, unde a prezentat un spectacol în faţa Curţii Regale, fiind de faţă chiar regele şi regina”, mai spune Elena Iagăr.
„Partida Ţărănească”, o premieră la acea vreme
Poetul Tudor Arghezi însuşi era uimit de implicare şi capacitatea sa de mobilizare a ţărănimii. "Personalitatea magnetică a lui Dobrescu-Argeş a cucerit ţărănimea din judeţul Descălecătorului şi a legat-o de el" , spunea Arghezi, unul dintre colaboratorii lui Constantin Dobrescu-Argeş, alături de Spiru Haret, Ion Luca Caragiale, Nicolae Filipescu, Take Ionescu, Vasile Kogălniceanu şi alţii.
Constantin Dobrescu-Arges i-a reprezentat pe ţărani şi din punct de vedere politic, ca membru al Parlamentului (1888-1899) ca deputat de Argeş. Este cel care a convocat primul congres ţărănesc la Bucureşti (4 octombrie 1895), punând bazele unei organizaţii politice ţărăneşti, „Partida Ţărănească”, o premieră la acea vreme, organizaţie care a funcţionat până în anul 1899.
“In 1903, cu câteva luni înainte să moară, a pus piatra de temelie a Şcolii din Muţăteşti cu speranţa că va reuşi să înfiinţeze astfel de şcoli în toate cele trei mii de comune din Regat”, mai spune Elena Iagăr.
La câţiva kilometri de Muşăteşti, în municipiul Curtea de Argeş, se află bustul activistului pentru drepturile ţăranilor Constantin Dobrescu-Argeş realizat de sculptorul Frederic Storck, monument istoric. Fostul grup şcolar agricol din localitate – azi, Liceul tehnologic – îi poartă numele.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Cultură de cannabis, la solar, în Argeş. Drogurile erau vândute în judeţ
Se încarcă comentariile...
