Istoria zbuciumată a mănăstirii de maici ctitorite de Cantacuzini în urma unei promisiuni făcute lui Dumnezeu
0Mănăstirea Bascovele este ctitoria Cantacuzinilor care a fost lăsată moștenire argeșenilor. Urmărită de mai multe încercări potrivnice, așezământul de maici a reușit să se ridice mai puternic de fiecare dată.
De-a lungul a 328 de ani, mănăstirea a trecut prin mai multe obstacole. A fost distrusă de cutremure, a ars în urma unui fulger, a fost afectată de nebunia timpurilor istorice, fiind și desființată în două rânduri. În prezent, este un colț de rai, un loc de alinare pentru tot sufletul credincios.
Mănăstirea Bascovele este situată în satul Ursoaia, din comuna Cotmeana, la aproximativ 30 de km de Pitești şi aproape 50 km de Râmnicu Vâlcea, pe drumul care face legătura dintre cele două municipii. Mănăstirea monument istoric cuprinde: biserica, chilii, clădiri anexe și zidul de incintă cu poarta-clopotniţă.
Istoria bisericii a început în 1695, fiind ctitorită de către marele comis Şerban Cantacuzino, în vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu. Comisul Serban Cantacuzino, unul dintre marii dregători ai Ţării Româneşti, făcuse o promisiune lui Dumnezeu că, dacă-i va dărui un copil, va construi o mănăstire. Copilul mult dorit s-a născut, dar soția sa, Maria, s-a prăpădit după nașterea fetiței lor, iar la vârsta de trei ani a murit și copilul. După atâtea grele încercări și-a adus aminte de făgăduința făcută lui Dumnezeu și a ridicat o mănăstire pentru maici, căreia i-a pus hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului".
Mărturisirea marelui comis Șerban Cantacuzino apare într-o pisanie, în care acesta spune: "Iară eu, ca un nevrednic ce am fostu de binele acesta şi nemulţămitori, rătăcit întru nenumărate pecate, nu numai bucuria naşterii mi s-au luat denaintea ochilor, ci după naştere, întâiu de soţia mea moartea m-au lipsit, apoi de copilă. De care, laudă şi mulţumită Cerescului Împărat şi Preaslăvitei Maicii Sale i-am dat, nimic zăticnindu-mă din făgăduiala ce am pus mai înainte, ci cu multă osârdie m-am nevoit a o săvârşi eu, robul lui Dumnezeu, Şărban Cantacuzino, vel comisu...".
Mănăstirea s-a încăpățânat să reziste probei timpului
Mai multe cutremure, mai cu seamă cele din 1802 şi 1838, au distrus biserica, iar în anul 1843, a fost refăcută din temelie, prin stăruinţa stareţei Platonida Căzănescu, cu sprijinul grecului Ştefu Nicolau şi al soţiei sale, piteşteanca Paraschiva. Cu acest prilej s-au mai adăugat două hramuri, tot în cinstea Maicii Domnului: Nașterea și Adormirea.
Lăcașul a fost afectat de legea secularizării averilor mănăstirești, iar în 1869 necazurile au continuat: acoperișul bisericii schitului Bascovele şi o parte din chiliile din jur au ars, căzând pradă unui fulger. Stricăciunile au fost reparate de către maicile din schit, împreună cu preoţii de acolo. „După desfiinţarea mănăstirii în 1883, de către Ministerul Cultelor, sub pretextul că se află în ruină, a devenit biserică de mir a satului Ursoaia”, spune etnologul Sorin Mazilescu.
Schitul s-a reînființat în anul 1932. Cel care a făcut să renască viața spirituală a mănăstirii Bascovele a fost P.S. Episcop Nichita Duma al Argeșului care, la propunerea preotului slujitor Ion Bălășescu, reînființează lăcașul. Biserica a fost renovată, concomitent cu refacerea chiliilor. Pictura actuală a fost realizată, în anii 1948-1950, de Theodor Petrescu. Tot în această perioadă sunt derulate ample lucrări de renovare a bisericii.
Schitul Bascovele a fost închis, din nou, în anul 1962, iar în chiliile abia resfinţite şi refăcute a luat fiinţă un aşezământ de tratare a persoanelor cu dizabilităţi.
Lăcașul a fost redeschis în urma deciziei patriarhale din 1991, tot ca schit de călugăriţe. Din 2015, stareță a acestei mănăstiri este măicuța Petronia Dobrescu, fosta stareță a Mănăstirii Robaia.
Comuna Cotmeana, care este străbătută de șoseaua națională DN 7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea, este unul dintre locurile cu o încărcătură istorică și spirituală deosebită. Pe teritoriul ei sunt două mănăstiri emblematice ale județului Argeș: Bascovele și Cotmeana. Cele două mănăstiri atrag, anual, numeroși pelerini din țară și din străinătate.