Imagini splendide cu „rotitul” cocoşului de munte, într-o pădure din Parcul Naţional Piatra Craiului VIDEO
0
E plin sezon de împerechere a cocoşului de munte, o specie caracteristică zonelor de pădure de conifere, iar spectacolul oferit norocoşilor care au şansa rară de a-l vedea este impresionant.
Înrudit cu fazanul (fac parte din aceeaşi familie, Phasianidae), cocoşul de munte este o pasăre considerată fricoasă, iar momentele în care poate fi văzut în natură sunt puţine.
Sfârşitul primăverii face oarecum excepţie, căci este perioada de glorie a masculilor porniţi să se împerecheze, iar ritualul e impresionant. Unul dintre specialiştii Romsilva a filmat o astfel de scenă în Parcul Naţional Piatra Craiului.
"Rotitul cocoşului de munte este unul dintre cele mai spectaculoase ritualuri nupţiale. Are are loc în lunile aprilie şi mai, în funcţie de climă şi altitudine, în perioada de împerechere. Dansul nupţial cuprinde un ansamblu unic de mişcări şi sunete, pentru a atrage femelele şi a se impune în faţa masculilor rivali. Cocoşii de munte cântă şi se rotesc în vetrele lor, îşi desfac cozile în formă de evantai şi fac salturi de până la trei metri", arată Regia Naţionala a Pădurilor - Romsilva în explicaţiile care însoţesc imaginile distribuite marţi seara pe Facebook.
În sezonul rotitului, atacă şi omul
De precizat că în perioada împerecherii, din "timizi", cum sunt în restul anului, masculii se transformă total şi devin foarte agresivi, putând ataca inclusiv omul, dacă îi perturbă ritualul.
Dansul specific pentru atragerea femelei începe după ce alungă rivalii, iar mişcările specifice sunt însoţite de sunete puternice.
Cuibul este construit în zone ferite din pădure, direct pe pământ într-o groapă micuţă, căptuşită cu resturi vegetale. Femela depune, pe parcursul a 10 zile, între 5 şi 12 ouă pestriţe, de dimensiunea celor de găină domestică.
Puii eclozează după aproape patru săptămâni. În primele 14 zile sunt dependenţi total de mamă, care îi încălzeşte şi le aduce hrănă. Masculul nu are niciun rol în creşterea şi protejarea lor. La început, puii au culoarea femelei adulte, cu o pată neagră pe creştet, dar penajul se schimbă spre sfârşitul verii, în funcţie de sex.
Anvergura aripilor trece de un metru
Uşor de recunoscut după talia mare, gâtul şi coada lungi şi penajul brun pestriţ, cu verde-metalic în zona pieptului şi o zonă roşie a pielii neacoperită de pene, în zona ochilor, cocoşul de munte - Tetrao urogallus - este o specie caracteristică zonelor de pădure de conifere, dense, înalte şi întunecate, dar care au şi luminişuri.
Corpul se poate dezvolta până la 90 de centimetri lungime (masculul este mai mare decât femela şi cântăreşte, la maturitate 4-5 kg, spre deosebire de femelă a cărei greutate este de aproape două ori mai mică), iar anvergura aripilor atinge chiar şi 125 cm. Iarna au pene pe picioare.
Cocoş de munte în timpul rotitului în Parcul Naţional Călimani. Foto Claudiu Rogojan / Romsilva
Ameninţată în multe zone de degradarea habitatelor şi de limitarea hranei din cauza păşunatului intensiv, dar şi de braconaj, specia găseşte condiţii ideale de hrană şi adăpost în Parcul Naţional Piatra Craiului şi în alte parcuri din ţară unde, ca întreaga faună, este protejată de lege.
Alt exemplar surprins de o cameră de monitorizare din Parcul Natural Apuseni. Foto: Romsilva
Parcul National Piatra Craiului este unul dintre cele 22 de parcuri naţionale şi naturale administrate de Regia Naţională a Pădurilor şi se întinde pe aproape 15.000 de hectare, în judeţele Braşov şi Argeş. 10.860 de hectare din această suprafaţă sunt păduri, mai mult de jumătate fiind suprafeţe protejate.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Lucrările de reabilitare a spitalului care, în 1975, revitaliza staţiunea montană Brădet
Se încarcă comentariile...
