Gara Regală din Curtea de Argeş a ajuns în paragină. Nicio firmă nu e interesată să o reabiliteze

Gara e acoperită cu meshuri de peste un an FOTO: Gina Grigorescu

Construită în mai puţin de un an la cererea regelui Carol I şi inaugurată în noiembrie 1898, Gara Regală din Curtea de Argeş este în stare avansată de degradare. Din 1989 şi până în prezent, aici nu s-a investit niciun leu. La un an şi o lună de la funeraliile Regelui Mihai, gara în paragină e în continuare acoperită cu meshuri, iar la cele patru licitaţii organizate pentru reabilitarea ei nu s-a prezentat vreo firmă.

Gara datează din 27 noiembrie 1898, când a avut loc şi punerea în circulaţie a căii ferate Piteşti – Curtea de Argeş. Cu excepţia lui Carol al II-lea, al cărui sicriu a fost adus în februarie 2003 cu un vehicul militar, toţi regii înmormântaţi la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost aduşi cu trenul.

În decembrie 2017, cu câteva zile înainte ca trenul purtând sicriul cu trupul Regelui Mihai să sosească aici, Gara Regală din Curtea de Argeş a fost acoperită cu un mesh pentru a nu se vedea starea avansată de degradare a clădirii. Clădirea Gării Regale din Curtea de Argeş este de ani întregi ani în stare avansată de degradare, iar pereţii exteriori ai gării au fost acoperiţi cu meshuri cu câteva zile înainte de funeraliile Regelui Mihai. Anul trecut, portretul Regelui Mihai şi drapelurile regale au fost luate de pe una dintre faţadele gării. Drept urmare, acum se vede şi mai bine paragina în care imobilul, monument arhitectonic unic în ţară, a fost lăsat să zacă timp de trei decenii.

După cum spune Oana Brânzan, purtător de cuvânt al CFR SA, ”Sucursala Regională CF Craiova a lansat până în prezent 4 licitaţii pentru elaborarea expertizei tehnice şi DALI (documentaţie tehnico-economică, similară studiului de fezabilitate). La cele patru licitaţii, niciun agent economic nu a depus vreo ofertă. SRCF Craiova a reluat procedura în această lună, anunţul de participare pentru elaborarea expertizei tehnice şi a DALI , prin care se stabilesc conformarea funcţională, arhitecturală, constructivă, volumetrică, nivelul de echipare şi dotare, precum şi costurile estimative ale investiţiei, a fost deja publicat în SICAP, termenul de depunere a ofertelor fiind 23 ianuarie. Această procedură de licitaţie ( elaborare expertizei tehnice şi a DALI) reprezintă etapa premergătoare în vederea lansării licitaţiei de elaborare a proiectului tehnic şi execuţia lucrărilor. Preţul de pornire al acestei proceduri, care are ca obiectiv elaborarea expertizei tehnice şi DALI, este de 65.000 de lei fără TVA, costul investiţiilor pentru lucrările necesar a fi executate la clădirea staţiei Curtea de Argeş urmând a fi stabilit după elaborarea DALI. Costul estimativ pentru elaborarea expertizei şi DALI a fost stabilit de un arhitect, atestat de Ministerul Culturii ”.

”În ultimii 30 de ani nu s-a făcut nicio investiţie la Gara Regală din Curtea de Argeş. Pereţii sunt cojiţi în zeci de locuri, iar tencuiala a început să cadă în anumite locuri. E revoltător şi jenant că o gară regală precum cea din Curtea de Argeş e lăsată de atâţia ani în voia sorţii. Cum să pui meshuri pe gară în loc să o reabilitezi? Este pur şi simplu penibil. Cei de la Ministerul Transporturilor şi de la CFR puteau să facă ceva în tot timpul ăsta şi nu au făcut-o”, spune profesorul de istorie Constantin Vasilescu.

Gara, construită în mai puţin de un an

Gara Regală din Curtea de Argeş (inaugurată în 1898) a fost construită în mai puţin de un an la cererea regelui Carol I şi după planurile arhitectului francez Andre Lecomte de Nouy, acelaşi care restaurase şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Primăria Curtea de Argeş a trimis în ultimii trei ani documentaţii la SNCFR, cerând ca gara să îi fie dată în administrare, cu asigurarea de a păstra destinaţia clădirii, dar şi cu promisiunea refacerii acesteia. Replica autorităţilor din Capitală a fost aceea că pentru acest transfer ar fi necesară o hotărâre de Guvern.

Problema Gării Regale din Curtea de Argeş este una serioasă. Asta şi pentru că, după cum precizează Cristian Cocea, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş, ”Procesul de degradare al Gării Regale din Curtea de Argeş continuă. Şi ar fi important ca cei de la CFR Călători să realizeze nişte lucrări de conservare. Cei de la CFR Călători, care sunt şi proprietarii clădirii, ştiu că imobilul se degradează, au şi fost notificaţi în acest sens, însă nu au avut reacţie. În opinia mea, problema reabilitării Gării Curtea de Argeş ar putea fi rezolvată la nivel guvernamental. Ministerul Culturii ar trebui să aibă o echipă de arhitecţi care să lucreză punctual pe monumente reprezentative precum Gara Regală din Curtea de Argeş. În acest an, Direcţia pe care o conduc va face un control la toate gările de pe traseul regal Piteşti-Curtea de Argeş pentru a vedea în ce stadiu sunt aceste gări. După control, voi face din nou o adresă la CFR pentru a lua măsuri. Este păcat că până acum nu s-a făcut nimic pentru această Gară Regală, cu atât mai mult cu cât zona Curtea de Argeş este una cu un interes turistic ridicat, cu zeci de mii de oameni din ţară şi străinătate ce vin acolo anual, în afară de mănăstire, acolo fiind şi mormintele regale”.

Mai trebuie spus că pe traseul Piteşti-Curtea de Argeş şi retur circulă zilnic patru trenuri.